Sistemul imunitar de la A la Z

Sistemul imunitar este un ansamblu complex de organe, structuri si substante, iar maduva spinarii, vasele limfatice si globulele albe reprezinta cele mai importante componente ale sale. Prin sistemul imunitar, organismul ofera un scut de protectie in fata bolilor si a infectiilor.

• Cum evolueaza sistemul imunitar pe parcursul vietii
• Elemente care compun sistemul imunitar
• Celulele albe
• Manifestarile unui sistem imunitar slabit
• Factori care slabesc sistemul imunitar
• Cum se testeaza imunitatea
• Complicatiile scaderii imunitatii
• Solutii de intarire a imunitatii

Cum evolueaza sistemul imunitar pe parcursul vietii

In primul rand trebuie precizat ca rolul sistemului imunitar este de a proteja organismul de agenti patogeni precum virusuri, bacterii, paraziti, toxine. Sistemul imunitar este functional inca de la nastere, dar nu la capacitate maxima. Acesta poarta numele de imunitate innascuta, cu care va nasteti. Prin comparatie cu sistemul imunitar al copilului sau al adultului, cel al nou-nascutului este inca subdezvoltat. Totusi, include o protectie minima in fata infectiilor prin anticorpii primiti prin placenta de la mama – in acest sens, imunitatea nou-nascutului depinde foarte mult de cea a mamei. Sistemul imunitar innascut include limfocitele NK (natural killer), celulele bazofile, mastocite, macrofage, eozinofile, neutrofile si dendritice dar si alte componente precum: bariere fizice si anatomice, enzime, proteine serice si receptori celulari. Mai mult, in cazul nasterii naturale, se mai transmit o serie de bacterii benefice din vaginul mamei, iar acest lucru contribuie la dezvoltarea florei intestinale a celui mic¹.

Nou-nascutul va avea nevoie de cateva luni pentru a-si dezvolta sistemul imunitar. In tot acest timp, protectia oferita prin placenta, precum si laptele matern vor ajuta la protejarea micutului in aceasta perioada in care nu produce anticorpi. Ulterior, pe masura ce intra in contact cu diversi germeni, corpul va incepe sa produca, in mod natural, anticorpi care il vor proteja pe copil. Productia de anticorpi este una de durata si se prelungeste pentru tot restul vietii. Acest proces poarta numele de imunitate adaptiva.

Elemente care compun sistemul imunitar

Dar ce este sistemul imunitar, totusi? Este un mecanism complex, format dintr-un ansamblu de organe, celule, canale, care conlucreaza pentru a sustine sanatatea. Mai jos sunt principalele elemente ale acestuia, fiecare cu rolul sau specific^2,3.

Sistemul limfatic

Sistemul limfatic este format dintr-o serie de organe limfoidale (splina, timus, noduli limfatici si amigdale) si limfa, un lichid care circula prin vasele limfatice si curata celulele organismului, contribuind astfel la eliminarea toxinelor si a resturilor de la nivelul tesuturilor.

Vasele limfatice, a doua componenta majora a sistemului limfatic, reprezinta o continuare a capilarelor limfatice si ajuta la drenarea limfei,parte a lichidului interstitial( lichidul prezent intre celule). Mai apoi, vasele limfatice se unesc si formeaza unele din ce in ce mai mari pentru o mai buna drenare. De-a lungul acestor vase, exista mici zone de control, numite ganglioni limfatici. Aceste vase limfatice se impletesc cu vasele de sange de la nivelul inimii si ajuta la purificarea sangelui, pentru a ajunge curat, incarcat de nutrienti si in siguranta la destinatie, la organe si tesuturi.

Mai mult, sistemul limfatic ajuta la transportul si absorbtia acizilor grasi de la nivelul sistemului digestiv, transporta celulele albe intre nodurile limfatice si oase si stimuleaza raspunsul imunitar, prin actiunea sa asupra celulelor dendritice.

Splina

Splina este implicata in filtrarea sangelui si contribuie la eliminarea celulelor rosii care trebuie inlocuite. De asemenea, splina pastreaza o rezerva de sange, care este necesara in cazul unui soc hemoragic sau atunci cand este nevoie de o cantitate suplimentare de fier. In situatii de urgenta, aceasta rezerva de sange merge unde este nevoie, iar splina activeaza celulele dendritice si macrofage, pentru a stimula vindecarea tesuturilor. In lipsa splinei, oamenii au un risc mai mare de infectii.

Celulele T

Celulele T se dezvolta in timus si sunt importante in imunitate, prin rolul lor in secretarea interleukinei-12, a interleukinei-2 si a interferonului, numite per ansamblu citokine, cat si stimularea dezvoltarii celulelor B care produc anticorpii. Aceste citokine sunt activate in momentul in care organismul detecteaza prezenta unei infectii – celulele au un receptor de celule T care declanseaza „semnalul de alarma”. Celulele T pot fi asemanate cu soldatii care detecteaza invadatorii si pornesc in lupta pentru a-i combate).

Maduva osoasa

Maduva osoasa hematogena este un tesut poros, prezent in interiorul oaselor mari si care produce celulele sanguine (globule albe, globule rosii si plachete sanguine). In interiorul maduvei, celulele tinere, numite celule stem, incep sa se diferentieze. Acestea sunt responsabile cu dezvoltarea fatului, iar mai apoi contribuie la inlocuirea celulelor imbatranite, promoveaza regenerarea tesuturilor si a organelor si ajuta la recuperarea dupa anumite infectii.

Celulele stem

Celulele stem sunt celule tinere, embrionare, care pot evolua in orice tip de celule. Uneori, globulele albe formate in maduva osoasa se maturizeaza in alte parti ale organismului, in timp ce restul celulelor stem raman in locul in care se aflau in momentul nasterii si sustin imunitatea. Celulele stem sunt foarte mobile, putand evolua pe scara larga, de la celule musculare la celule neuronale⁴.

Celulele albe

Globulele albe (celulele) sunt principalul zid de aparare al organismului. Sunt mai mari prin comparatie cu globulele rosii si pot circula liber in fluxul sanguin, existand inclusiv posibilitatea de a trece prin peretii celulari. Acest lucru le permite sa ajunga rapid in locul infectiei. Pot supravietui intre 1-3 zile, motiv pentru care productia lor nu inceteaza niciodata⁵.

Categorii de globule albe

In functie de rolul pe care il indeplinesc, globulele albe pot fi clasificate in⁶:

• Monocite – se ocupa cu digestia particulelor straine;
• Limfocite – responsabile cu dezvoltarea imunitatii specifice;
• Neutrofile – digera bacteriile si fungii; reprezinta majoritatea globulelor albe;
• Basofile – aceste celule declanseaza semnalul de alarma atunci cand o infectie ajunge in sange; secreta anumiti compusi chimici, de exemplu histaminele, un marker al alergiilor, pentru a controla raspunsul imunitar;
• Eozinofile – ataca si omoara parazitii si sunt implicate in raspunsul alergic.

Manifestarile unui sistem imunitar slabit

Organismul nu cedeaza imediat atunci cand exista o infectie. El trimite mai intai cateva semnale de alarma. Mai jos sunt principalele manifestari asociate unui sistem imunitar slabit^7,8:

• Oboseala;
• Apatia;
• Infectii repetate (daca raciti des, aveti infectii urinare frecvente sau episoade de herpes);
• Reactii alergice;
• Pielea se vindeca greu dupa o rana;
• Diaree cronica – dureaza mai mult de patru saptamani;
• Mainile reci;
• Ochii uscati;
• Dureri de cap frecvente;

Factori care slabesc sistemul imunitar

Pe langa prezenta unei infectii, exista si o serie de factori care pot cauza slabirea sistemului imunitar. Mai jos sunt cei mai importanti dintre acestia⁹:

• Stresul – perioadele lungi de stres pot afecta sistemul imunitar. Stresul transmite un semnal creierului pentru a produce mai mult cortizol, un hormon care blocheaza activitatea celulelor T responsabile cu lupta impotriva infectiei. Relaxarea si timpul petrecut alaturi de cei dragi pot ajuta la reducerea stresului;
• Singuratatea – poate duce la inhibarea sistemului imunitar, potrivit unui studiu publicat in Antioxidants and Redox Signaling. Cercetarea a descoperit ca anxietatea pe fondul singuratatii duce la suprimarea sistemului imunitar si la o productie mai mare si la un raspuns deficitar al sistemului imunitar;
• Stilul de viata sedentar – prea mult timp petrecut pe scaun sau canapea poate avea consecinte negative asupra organismului. Potrivit unui studiu publicat in 2012, indiferent de varsta, sex sau obiceiuri precum fumatul sau consumul excesiv de alcool, sedentarismul inhiba functionarea normala a sistemului imunitar si creste riscul de infectii si boli cronice. Chiar si 30 de minute de activitate fizica pe zi pot fi benefice;
• Efortul fizic in exces – daca lipsa activitatii fizice inhiba sistemul imunitar, prea mult timp petrecut la sala face organismul vulnerabil in fata infectiilor. Chiar si exercitiile fizice necesita moderatie;
• Fumatul – expunerea la fumul de tigara determinara raspunsuri diferite de cele normale pentru sistemul imunitar innascut si dobandit;
• Dieta – o dieta zilnica, in care predomina grasimile saturate, sarea si zaharul incetineste raspunsul sistemului imunitar, potrivit unui studiu publicat in 2014. Pe termen lung, obezitatea reduce numarul globulelor albe, necesare pentru a lupta impotriva infectiilor;
• Consumul excesiv de alcool – poate incetini raspunsul sistemului imunitar in fata agentilor patogeni. Mai mult, alcoolul inhiba functia ciliara de la nivelul cailor respiratorii superioare si raspunsului sistemului imunitar local si slabeste functia de bariera a mucoasei tractului respirator inferior;
• Anumite medicamente – pot actiona asupra sistemului imunitar. De exemplu, medicatia impotriva arsurilor gastrice reduce din aciditatea stomacala si permite dezvoltarea anormala a bacteriilor si a fungilor, care, la randul lor, reduc raspunsul imunitar. De asemenea, corticosteroizii influenteaza imunitatea, prin reducerea productiei de compusi chimici care protejeaza organismul; acestia sunt recomandati in astm, artrita si boli autoimune. Mai mult, glucocorticoizii inhiba productia de celule T, principala linie de aparare a organismului;
• Lipsa somnului – in absenta somnului, sistemul imunitar nu are cand sa se refaca si devine din ce in ce mai slabit. Lipsa somnului este asociata cu o productie diminuata de globule albe.

Cum se testeaza imunitatea

Detectarea imunitatii scazute poate fi realizata prin doua teste: hemoleucograma si imunograma. Hemoleucograma este o metoda de screening, ce analizeaza celulele rosii, celulele albe din sange si trombocitele, pe langa alti parametri¹⁰.

Imunograma determina cantitatea de imunoglobuline din sange si este recomandata mai ales persoanelor care au avut infectii frecvente (Ig).

Complicatiile scaderii imunitatii

Pe termen lung, o imunitate scazuta poate crea vulnerabilitati in fata infectiilor si poate duce la deteriorarea celulelor, a tesuturilor si chiar a organelor (mai ales, inima, plamanii, tractul digestiv si sistemul nervos) si poate creste riscul de dezvoltare a tumorilor. In cazul copiilor, o imunitate scazuta poate duce la incetinirea procesului de crestere.

Solutii de intarire a imunitatii

Daca aveti sistemul imunitar slabit, puteti apela la cateva solutii care sa contribuie la intarirea acestuia¹¹:

• Spalati-va pe maini – una dintre cele mai usoara modalitati de a reduce riscul de a raspandi bacterii este sa va spalati pe maini inainte de masa, inainte si dupa mersul la toaleta, dupa ce stranutati sau tusiti, dupa ce ati intrat in contact cu o persoana racita, dupa ce ati schimbat scutece, dupa ce ati atins mancare sau resturile animalelor si ori de cate ori veniti de afara. Potrivit datelor oficiale, spalatul pe maini este responsabil de reducerea cu 58% a diareei infectioase in randul persoanelor cu un sistem imunitar slabit;
• Evitati persoanele infectate cu virusul gripal sau alte afectiuni care se iau usor. Chiar si un stranut venit de la o persoana bolnava va poate infecta;
• Dezinfectati suprafetele inainte de a va apuca de gatit, dar si manerele usilor si telecomanda;
• Tineti stresul sub control – pe termen lung, stresul poate scadea capacitatea organismului de a se apara. Puteti apela la meditatie, yoga, masaj sau simple plimbari in parc pentru a va relaxa;
• Dormiti suficient – lipsa somnului are un efect similar asupra organismului precum stresul. Absenta somnului dezechilibreaza productia normala de globule albe, componenta esentiala in apararea organismului in fata infectiilor;
• Adoptati o dieta sanatoasa si echilibrata – legumele, fructele, cerealele integrale, carnea slaba, lactatele, nucile si semintele furnizeaza suficienti nutrienti pentru a sustine sistemul imunitar;
• Faceti miscare regulat – exercitiile fizice contribuie si ele la mentinerea sanatatii. Pe langa faptul ca intareste corpul, miscarea contribuie la eliberarea de endorfine, o serie de compusi care ajuta la reducerea stresului.

Sistemul imunitar este un ansamblu complex de celule si organe care protejeaza organismul de germenii care ar putea provoca aparitia unor manifestari nedorite. Daca observati ca va imbolnaviti des, s-ar putea sa aveti un sistem imunitar slabit. Prin adoptarea unor masuri sanatoase si prin introducerea moderatiei in toate, puteti contribui la intarirea imunitatii.

Bibliografie

1. New Approaches to the Study of Abnormal Immune Function, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK233801/
2. The New Era of the Lymphatic System: No Longer Secondary to the Blood Vascular System, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3312397/?report=classic
3. Imaging the lymphatic system, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4268344/?report=classic
4. What Are Stem Cells?, https://www.stanfordchildrens.org/en/topic/default?id=what-are-stem-cells-160-38
5. Immune privilege of stem cells, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23756938
6. Immune properties of mesenchymal stem cells, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18453259
7. What Are White Blood Cells?, https://www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content.aspx?ContentID=35&ContentTypeID=160
8. The immune system, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5091071/?report=classic
9. Natural variation in the parameters of innate immune cells is preferentially driven by genetic factors, https://www.nature.com/articles/s41590-018-0049-7
10. Immune System Disorders, https://www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content.aspx?ContentID=123&ContentTypeID=134
11. Boosting the Immune System, From Science to Myth: Analysis the Infosphere With Google, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6673706/

Sursa foto: Shutterstock