Vitamina D – esentiala pentru dezvoltarea normala a copilului

Numita si “vitamina soarelui” sau “vitamina antirahitica”, vitamina D este un element absolut esential pentru sanatatea si buna functionare a organismului. Desi, Vitamina D este una dintre putinele vitamine pe care organismul si le poate sintetiza, pornind de la propriile resursele (si anume, un derivat al colesterolului) si avand ca ajutor soarele, sunt multe momente in care necesarul este crescut, iar suplimentarea din surse externe este foarte importanta.

Ce este Vitamina D?
Care sunt nivelurile normale de vitamina D?
Care sunt principalele roluri ale vitaminei D in organism?
Care sunt principalele surse de vitamina D?
De ce e nevoie de suplimentare externa de vitamina D la copii?
Care este necesarul de vitamina D la copii?

Ce este Vitamina D?

Vitamina D este o vitamina liposolubila (solubila in grasimi) care se regaseste in mod normal sub doua forme: vitamina D2 (ergocalciferol), prezenta in cantitati mici in unele alimente de origine vegetala (migdale, cereale integrale) si vitamina D3 (colecalciferol), continuta de alimente de origine animala (peste gras, carne de vita, lapte, iaurt, branzeturi) sau sintetizata la nivelul pielii sub actiunea razelor ultraviolete.

Un studiu publicat in 2016, de catre o echipa de cercetatori din Statele Unite ale Americii si Marea Britanie, arata ca vitamina D3 contribuie la refacerea nivelurilor de vitamina D mai rapid decat vitamina D2².

Care sunt nivelurile normale de vitamina D in organism?

Pentru a cunoaste nivelul vitaminei D din organism este necesar sa ne dozam parametrul 25-hidroxi-vitamina D (25-OH-D), test care se realizeaza la recomandarea medicului, prin recoltarea unei probe de sange.

Valori de referinta pentru copii si adulti *

Carenta/Deficit: ≤ 20 ng/mL
Nivel insuficient: 21-29 ng/mL
Nivel optim: 30-55.5 ng/mL

Factor de conversie: 1 ng/mL = 2.496 nmo/L³

*Conform recomandarii Synevo

Care sunt principalele roluri ale vitaminei D in organism?

Dezvoltarea si mentinerea unui sistem osos puternic

Principala functie biologica a vitaminei D consta in absorbtia si fixarea in organism a calciului si fosforului, mineralele cu mare raspandire in corpul uman si principalii actori in dezvoltarea si mentinerea sistemului osos puternic si sanatos.

Pentru dezvoltarea normala a copilului, vitamina D este necesara inca din perioada prenatala, deoarece un nivel redus de vitamina D in timp sarcinii poate duce la bebelusi cu greutate mica la nastere, risc crescut de a dezvolta tulburari de crestere a oaselor sau rahitism⁴.

Rahitismul este definit ca o tulburare a mineralizarii structurii osoase in perioada de crestere osoasa. Manifestarile clinice osoase se observa la nivelul cutiei craniene si toracice, membrelor superioare si inferioare, coloanei vertebrale si bazinului, dentitiei. Manifestarile clinice extraosoase sunt: slabiciune musculara, moliciune ligamentara, hiperexcitabilitate neuro-musculara, scaderea rezistentei la infectii. In adolescenta, simptomele cele mai frecvente sunt modificari si dureri la nivelul membrelor inferioare, slabiciune musculara si durere de spate.

Studii recente au scos in evidenta si alte beneficii ale vitaminei D, in plus fata de cele pentru sistemul osos.

Intarirea sistemului imunitar

Cercetarile au aratat ca aportul adecvat de vitamina D poate aduce beneficii insemnate sistemului imunitar, deoarece ajuta la activarea celulelor B, celulelor T (celulele sistemului imunitar) si la producerea unor compusi cu actiune antimicrobiana, in cazul unei infectii.

Cand nivelul de vitamina D este scazut, acesti compusi nu se mai pot sintetiza. Astfel se poate explica de ce incidenta gripei si a infectiilor la nivelul tractului respirator superior este mai crescuta in perioada iernii, la latitudini inalte sau in cazul copiilor cu rahitism⁵.

Un studiu prospectiv de cohorta efectuat asupra bebelusilor nascuti la termen, a aratat ca cei cu deficit de vitamina D sunt mult mai predispusi la infectii ale tractului respirator inferior in primul an de viat⁶.

Suport in manifestarile de tip alergic

Intr-un studiu la care au participat perechi mama-copil, s-a evaluat daca exista o conexiune intre aportul de vitamina D in timpul sarcinii si incidenta respiratiei suieratoare (wheezing) in copilarie. S-a constat ca pentru mamele al caror aport de vitamina D a fost ridicat, probabilitatea copiilor de a dezvolta probleme respiratorii, de tip wheezing, a fost redusa cu 61%⁷.

Din tabloul manifestarilor alergice, face parte si dermatita. Incidenta dermatitei atopice in randul copiilor este de 10-20%, in timp ce in randul adultilor este de 1-3%, iar probabilitatea de aparitie a infectiilor microbiene la acest nivel este ridicata. Studiile sustin faptul ca suplimentarea cu vitamina D conduce la sinteza la nivel cutanat a unor compusi cu actiune antimicrobiana si la sustinerea procesului de refacere a pielii⁽⁸⁾.

Administrare de Vitamina D3 la nou-nascuti - Rol important in dezvoltarea cognitiva

Niveluri adecvate ale vitaminei D inca din perioada intrauterina, dar si in primele luni de viata au actiune asupra dezvoltarii si functionarii normale a sistemului nervos.

Vitamina D are un rol important in dezvoltarea normala a creierului copilului. Acesta este motivul pentru care se recomanda administrare de vitamina D3 la nou-nascuti. Prezinta actiune neuroprotectoare, antiinflamatoare si antioxidanta, prin existenta in procent ridicat in forma activa, la nivel cerebral⁹.

Care sunt principalele surse de vitamina D?

Alimentatia poate juca un rol important in asigurarea aportului de vitamina D, necesar pentru functionarea normala a organismului, dar din pacate in Romania nu exista o varietate foarte mare de alimente cu continut insemnat.

Surse vegetale:

• Lapte de soia (o cana) – 116 U.I.
• Lapte de orez (o cana) – 96 U.I.
• Lapte de migdale (o cana) – 96 U.I.

Surse animale:

• Lapte (o cana) –2,4 U.I.
• Un ou (galbenus) – 41 U.I.
• Anumite specii de ciuperci (100 g) – pana la 2300 U.I.
• Somon (100 g) – 444 U.I.¹⁰
  

In cazul sugarilor hraniti cu formule de lapte, nevoile de vitamina D sunt acoperite partial, mai ales daca produsul este unul imbogatit cu acest compus.

In cazul bebelusilor alaptati, se recomanda administrarea de vitamina D atat mamei, cat si copilului. 

In timpul diversificarii alimentatiei, se recomanda includerea in dieta bebelusului a unor produse precum pestele gras ( somon, pastrav, ton), organe (ficat), oua, lactate grase (unt). 

Soarele este o sursa importanta de vitamina D. Razele ultraviolete (UV) B penetreaza pielea si contribuie la conversia unui derivat de vitamina D in vitamina D3.

Pentru a sintetiza doza zilnica de vitamina D, este necesar ca minimum 1/3 din suprafata corpului (fata, maini, umeri, partea inferioara a picioarelor) sa nu fie acoperita, sa ne expunem minimum 9 minute zilnic, intre orele pranzului si sa nu folosim creme de protectie solara. O metoda usoara care sa te ajute sa-ti dai seama care este intervalul orar optim de expunere la soare, este lungimea umbrei tale. Daca aceasta este mai lunga decat tine, nu sintetizezi vitamina D¹¹.

Pe langa alimente si soare, suplimentele alimentare sunt o sursa importanta de vitamina D, avand ca principale avantaje: un bun control al dozelor, sursa naturala si puritatea, majoritatea acestora nu contin coloranti artificiali, conservanti, indulcitori sau organisme modificate genetic.

De ce e nevoie de suplimentare externa de vitamina D la copii?

Expunerea insuficienta la soare

Studii recente demonstreaza ca in Europa, nivelurile de vitamina D sunt mult mai reduse comparativ cu alte regiuni ale lumii, din cauza climei si a alimentatiei deficitare in vitamina D.

Expunerea insuficienta la soare este o problema in lunile de iarna, cand numarul de zile cu soare este redus, iar imbracamintea acopera tot corpul. O zi innorata reduce cu 50% prezenta radiatiilor UV, iar aplicarea pe piele a cremelor cu factor de protectie (SPF) – in zilele de vara - blocheaza patrunderea acestora la nivelul pielii¹².

Alimentatia dezechilibrata

O alta cauza ce ridica probleme in mentinerea unui nivel adecvat de vitamina D este alimentatia. De-a lungul anilor obiceiurile alimentare s-au schimbat. Consumul de alimente procesate si rafinate, de bauturi dulci sau indulcite cu indulcitori artificiali, conduc la o alimentatie saraca in elementele nutritionale necesare unei bune dezvoltari si functionari a organismului copilului.

Pe langa cele detaliate mai sus se pot enumera si urmatoarele situatii in care se recomanda suplimentarea externa de vitamina D la copii:

• Deficit matern de vitamina D
• Alaptarea (laptele matern nu acopera necesarul de vitamina D al celui mic)
• Pigmentul mai inchis al pielii (acestia filtreaza mai bine razele UV, impiedicand formarea vitaminei D)
• Afectiuni ale intestinului subtire
• Boli renale sau hepatice
• Administrarea de medicamente (fenobarbital, fenitoina, rifampicina, izoniazida)¹³

Care este necesarul de vitamina D la copii?

Protocolul national pentru profilaxia rahitismului la copil, aprobat de Ministerul Sanatatii, recomanda urmatoarele suplimentari externe:

• la copiii cu varsta pana la 18 luni:
  • doza recomandata este de 400-800 U.I./zi
  • solutia se administreaza zilnic, oral – indiferent de anotimp
  • se incepe administrarea la 7 zile dupa nastere si se continua pana la 18 luni
• la copiii cu varsta peste 18 luni:
  • doza recomandata este de 400-800 U.I./zi sau o data/7 zile, cate 3.000-5.000 U.I.
  • se recomanda administrarea pana la varsta de 12-15 ani
  • numai in perioadele reci ale anului (lunile cu „r”)

Protocolul mentionat mai sus prezinta repere generale de administrare pentru copiii sanatosi (nascuti la termen din mame care nu au prezentat deficit in timpul sarcinii).

In cazul categoriilor speciale: copii nascuti prematur, mame ce au prezentat deficit, sindrom de malabsorbtie, dieta saraca, copii identificati la nastere cu un risc crescut de deficit de vitamina D, expunere redusa la soare sau diversificare cu alimente sarace in vitamina D, pentru o administrare corecta, doza zilnica va fi ajustata de catre medic, in urma examinarii fizice a copilului si a testarilor periodice.

Pe piata suplimentelor alimentare din Romania exista numeroase produse ce contin vitamina D. Pentru a asigura copilului aportul necesar de vitamina D este esential sa se citeasca modul de administrare indicat pe eticheta produsului, deoarece acesta poate diferi de la un producator la altul.

Vitamina D este esentiala pentru dezvoltarea unui copil, inca de la nastere. Daca suspectezi ca cel mic sufera de deficit de vitamina D, sau daca ai nevoie de mai multe informatii privind vitamina D, expunerea la soare si alimentatia adecvata, nu ezita sa ceri sfatul medicului pediatru, sau al celui de familie.

Surse:

1. Ene MC.et al , VITAMIN D STATUS IN ADULT AND PEDIATRIC ROMANIAN POPULATION ROMANIAN ARCHIVES OF MICROBIOLOGY AND IMMUNOLOGY, Vol. 77, Issue 3, pp. 198-212, July-September, 2018
2. Shieh A, Chun RF, Ma C, et al. Effects of High-Dose Vitamin D2 Versus D3 on Total and Free 25-Hydroxyvitamin D and Markers of Calcium Balance. J Clin Endocrinol Metab. 2016;101(8):3070–3078. doi:10.1210/jc.2016-1871
3. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2012. Ref Type: Catalog
4. https://www.evidentlycochrane.net/vitamin-d-supplements-in-pregnancy-whats-the-latest-evidence/
5. Weydert JA. Vitamin D in Children's Health. Children (Basel). 2014;1(2):208–226. Published 2014 Sep 12. doi:10.3390/children1020208
6. Belderbos M.E., Houben M.L., Wilbrink B., Lentjes E., Bloemen E.M., Kimpen J.L., Rovers M., Bont L. Cord blood vitamin D deficiency is associated with respiratory syncytial virus bronchiolitis. Pediatrics. 2011;127:e1513–e1520. doi: 10.1542/peds.2010-3054
7. Camargo C.A., Rifas-Shiman S.L., Litonjua A.A. Maternal intake of vitamin D during pregnancy and risk of recurrent wheeze in children at 3 y of age. Am. J. Clin. Nutr. 2007;85:788–795
8. Hata TR, Kotol P, Jackson M, et al. Administration of oral vitamin D induces cathelicidin production in atopic individuals. J Allergy Clin Immunol. 2008;122(4):829–831. doi:10.1016/j.jaci.2008.08.020
9. Weydert JA. Vitamin D in Children's Health. Children (Basel). 2014;1(2):208–226. Published 2014 Sep 12. doi:10.3390/children1020208
10. https://health.gov/our-work/food-nutrition/2015-2020-dietary-guidelines/guidelines/appendix-12/
11. Webb AR, Kazantzidis A, Kift RC, Farrar MD, Wilkinson J, Rhodes LE. Meeting Vitamin D Requirements in White Caucasians at UK Latitudes: Providing a Choice. Nutrients. 2018;10(4):497. Published 2018 Apr 17. doi:10.3390/nu10040497)
12. https://ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminD-HealthProfessional/#h3
13. Protocolului pentru profilaxia rahitismului la copil, aprobat de Ministerul Sanatatii, Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului, „Prof. Dr. Alfred Rusescu”

Sursa foto: Freepik