Un bun nutritionist e si un bun psiholog

Interviu cu Ruxandra Plesea, medic specialist diabet, nutritie si boli metabolice

text: Diana Moldovan

Medicul Ruxandra Plesea este pasionata de nutritie inca din liceu si spune ca-si vede profesia ca pe o „datorie sfanta” de a ajuta oamenii ca, prin nutritie, sa-si atinga potentialul maxim. Mancarea nu e doar energie, e si hrana emotionala, fiindca „te poate impinge in prapastie sau te poate ajuta sa zbori”.

• Ne-am obisnuit sa ne plangem cand e vorba de a manca echilibrat – pestele are metale gre­le, legumele au pesticide, painea e facuta din aluat congelat, carnea de pui e plina de hor­moni. Cere efort sa ne informam, sa gasim sur­se de incredere, sa gatim acasa, sa ne schimbam atitudinea fata de ce mancam. Optiuni exista, dar cat de mult sunt oamenii, mai ales cei foar­te ocupati, dispusi sa faca efortul de a adopta pe termen lung un alt stil de a manca decat cel comod?

Schimbarea aceasta este posibila daca urci pas cu pas muntele asta. Iar rolul consilierului in nutritie este sa te ajute sa gasesti cele mai po­trivite cai de adaptare. La inceput oamenii sunt reticenti in a-si schimba stilul de a manca, dar, dupa ce devine un mod de viata, nu mai sunt dispusi sa se intoarca de unde au plecat. O re­sursa importanta este timpul. Ca sa adopti un alt stil de a manca trebuie sa-ti iei din timpul altor placeri, sa prioritizezi acest lucru si sa de­vina rutina. Din experienta mea ca medic, e un proces care dureaza 6 luni. E fascinant sa vezi cum viata oamenilor se schimba atunci cand isi schimba modul de a se hrani. La polul opus avem ortorexia, obsesia maniaca­la de a manca natural si sanatos. Aceasta tulbu­rare de alimentatie poate fi foarte daunatoare, fiindca cei afectati elimina din dieta foarte multe alimente, ajungand la o dieta monoali­mentara si, mai departe, la malnutritie, depre­sie. Obsesiile pentru mancare nu sunt bune, ajungi sa nu te mai bucuri de viata – fiindca a manca este o bucurie. De aceea, de multe ori, eforturile mele se canalizeaza in a-i ajuta pe pacienti sa aiba o atitudine mai relaxata, sa nu mai vada totul ca pe un proces chinuitor. Stiu ca poate parea desuet, dar echilibrul este cel mai bun. Aici e cheia.

• Stil de alimentatie echilibrat. Dar ce inseamna acesta, concret?

Echilibrul se refera atat la cantitate, cat si la calitate. Ani de zile, am tot vorbit despre cantitati, portii, numar de calorii. Incepem acum sa vorbim tot mai mult de calitate, de lantul alimentar, fiindca e important sa stim de unde provine un aliment, cum a fost produs, depozitat. Am externalizat aceasta latura a existentei noastre, nu mai crestem in curtea din spatele casei ceea ce mancam, nu mai avem la masa exclusiv mancare gatita in casa.

Un prim pas spre echilibru in alimentatie este sa eliminam marii dusmani – zaharul, indulcitorii. Acum se produce paine cu zahar, iaurt cu zahar, fructele ajung la noi confiate, sosurile contin zahar. Daca de mai multe ori pe zi alegi astfel de produse, intr-o luna ai un aport imens de zahar. Incearca sa normalizezi grupele alimentare – citeste eticheta iaurtului, prepare bulion in casa… Pas cu pas, descoperi ca poti reduce zaharul. E mai cinstit sa mananci o prajitura, in cadrul unei diete echilibrate, decat sa te abtii de la prajitura, dar sa ai in dieta multe produse cu zahar adaugat. Tot mai mult, avem solutii pentru a manca sanatos, chiar daca suntem foarte ocupati. Sunt proiectele de tipul „Adopta o familie (sau o ferma)”, sunt firme sau asociatii de producatori care ne aduc acasa produse proaspete, de sezon, locale, sanatoase – de cele mai multe ori, putem chiar sa comandam online.

• Care sunt nevoile speciale ale pacientilor, cand vine vorba despre nutritia personalizata? Cum influenteaza afectiunile pe care le au programele pe care le faceti, ce nevoi emotionale sunt implicate si in ce fel influenteaza tipul de personalitate rezultatele programelor?

Nutritia e legata de personalizare, nu exista diete general valabile. Eschimosii au o dieta cetogena, cu foarte multe grasimi, cei din America de Sud au o dieta bogata in carbohidrati. Acestea functioneaza pentru ei. Daca ar vrea sa adopte o dieta vegetariana fara indrumare, ar fi o mare greseala. Daca noi am adopta o dieta cetogena fara indrumare, ar fi o mare greseala. Dietele se personalizeaza in functie de caracteristicile unei anumite populatii. E important sa te ghideze un nutritionist, care sa tina seama si de nutrigenetica, si de afectiunile pe care le ai. Daca ai patologie de colon, o dieta hiperproteica iti poate fi fatala, pui gaz pe foc intr-o problema latenta. Dieta cetogena e buna pentru sindrom metabolic, dar sub ghidaj, pe termen scurt. Mananci carne, mici si sunca, dar, fiind restrictiva, pe termen lung dauneaza.

„Noi nu mai avem gradina de legume acasa, nu mai suntem in cadenta cu natura, asa ca trebuie sa stim cum sa navigam prin marea de produse procesate si cum sa ne ferim de afectiunile cu care ne confruntam ca societate moderna.”

dr. Ruxandra Plesea, medic specialist diabet, nutritie si boli metabolice

Programele de nutritie adoptate fara ghidaj iti pot face mult rau – inseamna sa faci slalom prin infern. Un bun nutritionist e si un bun psiholog.
Unii pacienti asteapta un control strict – vor sa-ti spuna tot ce au mancat, sa ii ghidezi. Altii vor libertate – sa poata alege singuri. Vin si oameni cu informatii partiale (care sunt mai rele decat ignoranta), care doresc programe care le-ar fi daunatoare – pacienti cu gastrita care vor sa fie raw vegani, mamici care isi supun copiii la dieta de slabire hiperproteica. Asa ca nutritionistul are o sarcina delicata.

Prima consultatie e ampla si ia in considerare nevoile si problemele de sanatate. Sunt patologii care au protocoale speciale – boala renala sau pulmonara, gastrointestinala, colon iritabil, boli inflamatorii, intolerante, alergii, cei care au suferit operatii, pacienti oncologici. Daca avem pacienti cu constipatie, facem echilibrari de flora, vedem daca nu sunt intolerante. Daca vorbim de probleme de fertilitate, ne adresam cauzelor, dar aici avem de la dieta bogata in zahar sau cu indice glicemic mare la carente de vitamine, de micronutrienti. Cand dieta cuiva e gresita, acumuleaza multiple carente, se produc dezechilibre hormonale. Dar in 6 luni-1 an, cu un program corect, lucrurile se schimba. Procesul este reversibil.
Rolul nutritionistului este si acela de a insoti pacientul de-a lungul acestei calatorii.

• Recomandati ca legumele sa ocupe jumatate din ce avem in farfurie. Daca facem asta, ce se schimba in organismul nostru?

Nu e suficient sa mancam o friptura cu un buchetel de broccoli. Daca o portie inseamna jumatate legume, vom avea un control caloric foarte bun. Cresterea aportului de fibre, de vitamin si minerale, varietatea de micronutrienti se reflecta asupra starii noastre generale de sanatate. E important sa avem o mare varietate de legume in dieta, sa mergem la piata, la tarabe, si sa luam si varza, si fasole, si spanac.

Dieta inseamna sa fim atenti la lumea micronutrientilor. Si e mai bine sa mananci ce legume ai la indemana decat sa nu mananci deloc, de teama ca nu sunt bio! In plus, eu recomand pacientilor mei si folosirea de suplimente, care sunt un pilon important in diete.

• Ne apropiem de sarbatorile de iarna si multi tin post. Cum arata postul din punctul dumneavoastra de vedere?

Postul, dupa mine, este obligatoriu. E o dieta vegetariana, in care e insa foarte importanta si igiena emotionala – lupta cu adictiile de orice tip: adictia de tutun, de shopping, de jocuri pe computer. Impunandu-ti o pauza, vezi ca, de fapt, nu ai nevoie de acea adictie si o poti invinge.

Pauza de la proteina animala e benefica, e bine sa alternezi tiparele, sa ai o abordare on/off, fiindca astfel recastigi controlul, iei mai mult in seama leguminoasele si descoperi ca ai la indemana, de fapt, o mare varietate de optiuni culinare.