Bronsita - cauze, manifestari, tratamente si cum poate fi prevenita

Bronsita este una dintre afectiunile aparatului respirator, mai precis o inflamatie a pasajelor bronsice, adica a cailor respiratorii care conecteaza traheea la plamani.

Cum recunosti bronsita si sub ce forme se poate ea manifesta? Care sunt cauzele aparitiei bronsitei? Cum se trateaza si ce masuri de preventie poti lua? Sunt cateva dintre intrebarile ale caror raspunsuri te invitam sa le afli in cele ce urmeaza, ca sa stii cum sa actionezi corect si la timp.

• Ce este bronsita - o privire de ansamblu
• Care sunt principalele tipuri de bronsita
• Cauzele aparitiei bronsitei si factorii de risc
• Cum se manifesta bronsita si ce complicatii poate avea
• Cum poate fi diagnosticata si tratata bronsita
• Cum poate fi prevenita bronsita

Ce este bronsita - o privire de ansamblu

Infectiile respiratorii se pot manifesta la nivelul cailor respiratorii superioare (ex.: nasul, cavitatea bucala, faringele) sau inferioare (ex.: laringe, trahee, bronhii). Desi mucusul si firele de par din fosele nazale, precum si celulele ciliate din mucoasa umeda din interiorul fiecarui pasaj bronsic impiedica, in mod normal, praful, agentii patogeni sau alte impuritati sa ajunga in plamani, se poate intampla ca acestea sa treaca, totusi, de bariere, cauzand infectii respiratorii, asa cum este si bronsita^{1, 2}.

Bronsita este o afectiune comuna ce apare la nivelul cailor respiratorii inferioare. Mai exact, este vorba despre inflamatia mucoasei umede care captuseste interiorul tuburilor bronhiale, adica cele care fac legatura dintre trahee si plamani si prin intermediul carora aerul este transportat inspre si dinspre plamani³. Bronsita nu tine cont de varsta sau sex. Totusi, copiii si persoanele in varsta prezinta un risc mai ridicat de imbolnavire, pentru ca au, in general, un sistem imunitar mai vulnerabil⁵.

Ce se intampla in organismul tau cand ai bronsita

In momentul in care mucoasa este inflamata, ea devine mai groasa si se umfla, obstructionand pasajele respiratorii. In acelasi timp, este secretat mucus (sputa) in exces.

Explicatie foto: Exemple de doua segmente de tub bronhial. Cel din stanga este sanatos, cel din dreapta este afectat de bronsita. Se poate observa ca acesta este inflamat si plin de mucus (sputa).

Inflamatia mucoasei si mucusul in exces pot duce la distrugerea celulelor ciliale, responsabile, practic, de curatarea cailor respiratorii. Ca o consecinta, mucusul ajunge sa acopere si sa blocheze, uneori, tuburile bronhiale, provocand aparitia tusei (ca incercare a organismului de a elimina secretia in exces, pentru a facilita respiratia) si a respiratiei dificile (ceea ce duce la scaderea aportului de oxigen)³.

Care sunt principalele tipuri de bronsita

Exista doua tipuri de bronsita cu manifestari diferite si care necesita o abordare distincta in ceea ce priveste diagnosticul si tratamentul. Prin urmare, este foarte important sa urmezi recomandarile medicilor specialisti, cu atat mai mult cu cat manifestarile pot fi similare cu cele ale altor afectiuni. Pe langa bronsita acuta si cronica, mai pot fi mentionate bronsiolita (intalnita mai ales la bebelusi si la copiii mici) si bronsita astmatiforma (atunci cand bronsita se suprapune cu astmul). Uneori, bronsita se poate localiza la nivelul traheei si al bronhiilor, ceea ce duce la aparitia traheobronsitei. Totodata, se poate suprapune cu alte infectii de natura bacteriana, avand drept rezultat dezvoltarea altori tipuri de probleme pulmonare, precum pneumonia⁴.

Bronsita acuta

Cea mai intalnita forma de bronsita este cea acuta. De foarte multe ori, aceasta apare in urma unei raceli comune sau a altei infectii respiratorii si mai este numita si „raceala toracica”. De obicei, manifestarile ei pot dura de la o saptamana pana la 10 zile, fara sa creeze complicatii sau sa determine prezenta manifestarilor neplacute pe termen lung pe termen lung, desi tusea poate persista chiar si cateva saptamani⁴.

Bronsita cronica

Spre deosebire de forma acuta, bronsita cronica este o afectiune mai dificil de gestionat, pentru ca poate fi recurenta (apare din cand in cand) sau poate avea manifestari permanente. Este vorba despre o iritare sau o inflamare constanta a membranei interne ce imbraca tuburile bronhiale. Bronsita cronica si emfizemul sunt principalele forme ale bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC), termen generic pentru un grup de afectiuni ale tractului respirator, caracterizate prin limitarea/obstructia cronica a fluxului de aer care tranziteaza caile respiratorii inspre si dinspre plamani (5). De regula, in cazurile tipice de bronsita cronica, tusea, care este una dintre manifestarile acesteia, poate dura pana la trei luni, cu cel putin doua astfel de episoade prezente in decursul a doi ani consecutivi⁶.

Cauzele aparitiei bronsitei si factorii de risc

Sunt doua categorii de factori care duc la aparitia si la dezvoltarea bronsitei, indiferent de forma:

• factori etiologici - cei care cauzeaza aparitia bronsitei;
• factori de risc - cei care favorizeaza dezvoltarea bronsitei.

In functie de natura factorilor etiologici, bronsitele pot fi virale (cauzate de virusuri), bacteriene (cauzate de bacterii) sau iritative (provocate de expunerea la vapori toxici sau praf, de exemplu).

Cauzele aparitiei bronsitei acute si factorii de risc

Printre principalii factori care duc la aparitia bronsitei acute se numara⁷:

• virusuri - 95% dintre cazurile de bronsita acuta sunt provocate de virusuri, precum virusul gripal de tip A, B, rinovirusuri, adenovirusuri, coronavirusuri, virusul respirator sincitial;
• bacterii - de regula, streptococ, pneumococ, haemophilus influenzae; este de retinut ca, atunci cand infectia este provocata de Streptococcus pneumoniae si Staphylococcus aureus, poate sa apara o afectiune severa, cum este pneumonia;
• alergeni - praful, in mod special, dar si polenul;
• factori iritanti - fumul de tigara, vaporii poluanti din aer, anumite parfumuri.

Printre factorii de risc ai bronsitei acute se numara obiceiul fumatului, stilul de viata sau desfasurarea activitatilor curente intr-un mediu poluat, frecventarea unor spatii aglomerate, afectiunile preexistente, precum astmul sau infectiile cailor respiratorii superioare si inferioare.

Cauzele aparitiei bronsitei cronice si factorii de risc

Potrivit National Institutes of Health, bronsita cronica apare la 3-7% din populatia adulta si la peste 70% dintre persoanele diagnosticate cu bronhopneumopatie cronica obstructiva (BPOC). Totodata, de multe ori, se poate intampla sa nu existe un diagnostic definitiv, desi manifestarile bronsitei cronice sunt prezente.

Cauzele care duc la aparitia bronsitei cronice sunt multiple, dar cea mai importanta dintre ele este expunerea la fumul de tigara, indiferent ca e vorba de fumatori activi sau pasivi. Aproximativ 90% dintre persoanele care au bronsita cronica sunt fumatoare⁸. Pe langa aceasta, exista si alti factori care pot duce la dezvoltarea bronsitei cronice, cum ar fi inhalarea unor compusi iritanti (fum, poluanti industriali, compusi chimici). Virusurile si bacteriile provoaca, de obicei, bronsitele acute, dar infectiile recurente pot duce la bronsita cronica. Printre agentii patogeni predominanti, in ceea ce priveste bronsitele cronice, sunt virusurile gripale de tip A si B si bacterii precum Staphylococcus, Streptococcus si Mycoplasma pneumonia.

Din perspectiva factorilor de risc, printre cei mai importanti se numara afectiunile respiratorii ca astmul, fibroza chistica sau bronsiectazia. Totodata, expunerea frecventa la compusi chimici, ca amoniacul sau dioxidul de sulf, praful si alti alergeni pot reprezenta factori de risc in cazul bronsitei cronice. Rareori, se poate intampla ca refluxul gastroesofagian cronic sa duca, in timp, la aparitia bronsitei cronice⁶.

Un aspect foarte important este legat de raspunsul la intrebarea daca bronsita este sau nu contagioasa, iar acesta depinde de cauza care a dus la aparitia formei respective de bronsita. Potrivit WebMD, in general bronsita acuta, care este provocata de virusuri precum cele gripale, care sunt contagioase, este si ea contagioasa. In schimb, bronsita cronica, de cele mai multe ori, nu este contagioasa¹⁰.

Cum se manifesta bronsita si ce complicatii poate avea

Multe dintre manifestarile bronsitei sunt asemanatoare altor afectiuni si, de aceea, este important sa urmezi recomandarile medicului in ceea ce priveste diagnosticarea corecta si tratamentul. Este de retinut ca bronsita acuta, de exemplu, poate trece de la sine, in unele cazuri, dar daca manifestarile ei sunt ignorate, ea poate duce la complicatii.

Manifestarile si complicatiile bronsitei acute

Manifestarile frecvente in cazul bronsitei acute sunt^{4, 5}:

• senzatia de arsura sau disconfort la nivelul pieptului;
• tuse seaca insotita de durere, urmata de tuse productiva, cu eliminare de sputa (transparenta sau albicioasa, in formele usoare, sau de culoare galben-verzuie, cu cat substanta mucoasa se acumuleaza in plamani);
• rinoree (secretii nazale);
• cefalee (dureri de cap);
• frisoane, febra usoara;
• respiratie greoaie si suieratoare (wheezing);
• stare de oboseala.

De regula, bronsita acuta nu duce la complicatii si, uneori, manifestarile dispar de la sine, dar exista cazuri in care poate sa apara pneumonia. In orice caz, episoadele frecvente de bronsita pot fi un semn al bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC), asa cum este si bronsita cronica.

Manifestarile si complicatiile bronsitei cronice

Bronsita cronica este o forma mai grava a bronsitei acute, astfel ca si manifestarile au o intensitate mai mare si sunt prezente mai mult timp. De exemplu, episoadele de tuse sunt mai puternice, durerile in piept sunt mai accentuate. Pe langa aceste manifestari, in cazul bronsitei cronice, mai sunt si altele, cum ar fi^{4, 5}:

• stare de epuizare;
• halena (respiratie urat mirositoare);
• senzatia de congestie a sinusurilor (nas infundat);
• pielea si buzele pot capata o nuanta usor vinetie, mai ales in cazul in care bronsita cronica se agraveaza, pentru ca organismul nu este bine oxigenat.

Retine ca nu exista un tratament care sa vindece bronsita cronica⁷, ci doar unul care amelioreaza manifestarile. Acesta trebuie respectat toata viata, pentru a evita complicatii cum ar fi:

• pneumonia - infectia alveolelor pulmonare;
• emfizemul pulmonar - pierderea elasticitatii si distrugerea peretilor alveolari de la nivelul plamanilor;
• pneumoscleroza - raspandirea tesutului conjunctiv in plamani;
• bronsiectazia - dilatarea calibrului bronhiilor acest process fiind ireversibil.

Cand este recomandat sa mergi la medic

Este recomandat sa mergi cat mai repede la medicul specialist, in cazul in care sunt prezente urmatoarele manifestari^{4, 5}:

• tusea dureaza mai mult de trei saptamani;
• tusea este insotita de hemoptizie;
• tusea cu expectoratie dureaza mai mult de trei zile;
• manifestarile bronsitei nu iti permit sa te odihnesti;
• febra peste 38°C, cateva zile consecutive;
• apar sangerari nazale (epistaxis);
• sputa (mucusul) capata o culoare galben-verzuie;
• durerile de la nivelul toracelui sunt puternice si insotite de o senzatie de apasare;
• dificultatile de respiratie apar si in repaus;
• manifestarile nu se amelioreaza dupa mai multe zile de tratament.

Cum poate fi diagnosticata si tratata bronsita

Este foarte important sa te prezinti la medic pentru consult si investigatii suplimentare, ca sa poata fi stabilit un diagnostic exact, si sa urmezi recomandarile acestuia, ca sa gestionezi corect si eficient manifestarile bronsitei acute ori cronice. Totodata, este bine sa nu incerci sa gasesti metode de tratament pe cont propriu, ci sa tii cont de indrumarea specialistilor, ca sa eviti agravarea manifestarilor, mai ales in cazul bronsitei cronice, si aparitia complicatiilor.

Diagnosticarea bronsitei

In mod normal, la un simplu consult si tinand cont de manifestarile pe care le ai, medicul poate pune diagnosticul de bronsita. Acesta iti va adresa intrebari cheie legate de culoarea si consistenta mucusului (sputei), momentul in care ai observat primele semne, intensitatea manifestarilor si te va asculta la plamani, ca ^{4 5}:

• verificarea nivelului de oxigen din sange - cu ajutorul unui dispozitiv fixat pe deget (pulsoximetru);
• un test special pentru a vedea cat de bine functioneaza plamanii - efectuat cu ajutorul unui spirometru;
• radiografii pulmonare - pentru a stabili daca nu cumva tusea este o manifestare a vreunei pneumonii ori a altei afectiuni;
• tomografii computerizate (CT) - mai ales in cazul bronsitei cronice, pentru a putea observa detalii care nu sunt cuprinse intr-o radiografie pulmonara obisnuita;
• analize de sange - cu ajutorul acestora, pot fi depistate semnele unei infectii in organism sau se poate masura nivelul de dioxid de carbon si de oxigen din sange;
• test al mucusului (sputei) si alte teste speciale - sputa este mucusul pe care il expectorezi din plamani atunci cand tusesti, iar acesta poate fi analizat pentru a se vedea daca exista o infectie bacteriana, caz in care, medicul poate recomanda si o antibiograma, pentru a se vedea care este antibioticul potrivit pentru tratament; sputa poate fi testata si pentru semnele de alergie; totodata, mai pot fi recomandate teste speciale pentru depistarea infectiilor cu virusurile gripale.

Cum poate fi tratata bronsita

De cele mai multe ori, manifestarile bronsitei acute dispar de la sine in cateva saptamani de la debutul infectiei. Daca este vorba despre o infectie bacteriana care a dus la aparitia bronsitei (ceea ce se intampla foarte rar), medicul poate sa-ti prescrie antibiotice. Infectiile virale nu se trateaza cu antibiotice. In cazul in care suferi de astm sau ai un anume tip de alergie, ti se mai poate recomanda folosirea unui inhalator care sa-ti deschida caile aeriene si sa te ajute sa respiri mai usor.

In general, pentru a putea ameliora manifestarile unei bronsite, iata ce ar putea sa-ti recomande medicul^{4, 5}:

• consumul intens de apa - consumul a 8-12 pahare de apa pe zi (cel putin 2 litri) poate contribui la fluidificarea mucusului pentru ca acesta sa fie eliminat mai usor;
• utilizarea de antipiretice si analgezice - pot fi recomandate pentru a reduce febra sau pentru a ameliora disconfortul de la nivelul pipetului ori cefaleea (durerea de cap);
• folosirea unui umidificator - aerul umed si cald poate contribui la calmarea tusei si la decongestionarea cailor respiratorii; este important, insa, sa tii cont ca, potrivit National Institutes of Health, nivelul umiditatii din interior ar trebui sa fie intre 40 si 60%⁹; totodata, nu uita sa cureti si sa schimbi filtrele aparatului, conform instructiunilor producatorului;
• medicamente si siropuri antitusive - care pot contribui la reducerea tusei;
• tratament medicamentos - in cazul bronsitei cronice, pot fi prescrise terapii alopate pe baza de antibiotice, antiinflamatorii, bronhodilatatoare;
• terapia cu oxigen - poate contribui la usurarea respiratiei si se utilizeaza in cazurile foarte grave de bronsita cronica, in care plamanii sunt atat de afectati, incat nivelul oxigenului scade foarte mult;
• reabilitarea respiratorie/pulmonara - poate fi recomandata in cazurile grave de bronsita cronica si presupune efortul coordonat al unei echipe specializate, formate din medic pneumolog, kinetoterapeut, asistent medical, psiholog, dietetician, pentru stabilirea si aplicarea unui program de exercitii care sa contribuie la o respiratie mai usoara.

Cum poate fi prevenita bronsita

Bronsita acuta sau cronica poate fi prevenita prin mai multe masuri pe care le poti lua. Potrivit Mayo Clinic, acestea se pot referi la⁵:

• evitarea fumatului - fumul de tigara reprezinta unul dintre cei mai importanti factori care pot creste riscul aparitiei bronsitei cronice;
• vaccinarea - multe cazuri de bronsita cronica si acuta sunt cauzate de virusurile gripale; vaccinul anual antigripal poate contribui la protejarea fata de aceste virusuri; poti lua in calcul si diverse vaccinuri impotriva unor tipuri de pneumonie;
• igiena corecta - una dintre masurile eficiente pe care le poti lua in cazul prevenirii oricarei infectii virale este sa te speli frecvent pe maini (cate doua minute pe fiecare parte a mainii) si sa folosesti dezinfectant de maini cu un continut de peste 60-70% alcool;
• intarirea sistemului imunitar - prin adoptarea unui stil de viata cat mai sanatos: sa ai o dieta echilibrata, sa te hidratezi corect, sa faci miscare cel putin 30 de minute zilnic, sa te odihnesti cel putin 7 ore in fiecare noapte;
• folosirea mastilor de protectie - mai ales in cazul bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC), este recomandata purtarea mastii de protectie pentru a te proteja de expunerea la praf, agenti patogeni sau alergeni; totodata, evita locurile aglomerate si expunerea la factori poluanti.

Bronsita este una dintre cele mai intalnite infectii de la nivelul cailor aeriene inferioare, respectiv al bronhiilor. Manifestarile ei pot fi similare racelii comune, mai ales in forma acuta. Retine ca masurile de preventie sunt importante pentru a putea preintampina bronsita si ca este esential sa urmezi recomandarile medicului specialist pentru monitorizarea manifestarilor, diagnosticarea corecta si stabilirea unei scheme de tratament eficiente.

Surse:

1. https://www.mayocliniclabs.com/test-catalog/Clinical+and+Interpretive/62832
2. https://www.cdt-babes.ro/articole/bronsita.php - Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"
3. https://www.webmd.com/lung/ss/slideshow-bronchitis-overview
4. https://www.webmd.com/lung/understanding-bronchitis-basics
5. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/bronchitis/symptoms-causes/syc-20355566
6. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482437/
7. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK448067/
8. https://www.ucsfhealth.org/conditions/chronic-bronchitis
9. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1474709
10. https://www.webmd.com/lung/is-bronchitis-contagious

Sursa foto: Shutterstock