S-Acetyl L-Glutathione 100mg
Glutationul, numit “proteina vietii”:
-este sintetizat in ficat din aminoacizii cisteina, glutamina si glicina. Dintre acestia, numai cisteina contine sulf de aceea, este principalul factor care influenteaza sinteza GSH (glutation redus).
-este prezent aproape in toate celulele organismului uman
Ficatul este cel mai mare depozit de glutation, dar in concentratii mari se gaseste si in splina, rinichi, pancreas, cornee.
Nivelul celular al glutationului este stimulat de acidul alfa lipoic, glutamina, colostru, seleniu, glucozamina, taurina, acizi grasi polinesaturati, fitoestrogeni, polifenoli, carotenoizi, zinc si vitaminele C, B6 si B2.
S-Acetil L-Glutationul:
- este o forma acetilata de glutation
- traverseaza bariera hemato-encefalica si actioneaza la nivel cerebral
- este principalul antioxidant endogen (produs de organismi), datorita capacitatii acestuia de a dona (transfera) o pereche de electroni
In organism glutationul este prezent in doua forme:
- glutation redus (GSH), este forma activa care poate ceda un electron moleculelor instabile, cum ar fi speciile reactive de oxigen. Intr-un organism sanatos, 90% din glutationul din sange se gaseste sub forma redusa.
- glutationul oxidat (GSSG-disulfit glutation) este forma inactiva rezultata dupa cedarea de electroni, care poate fi reciclata inapoi in GSH prin primirea de electroni.
Raportul GSH/GSSG este un marker al stresului oxidativ. Raportul optim GSH/GSSG este in jur de 99:1.
Celulele sanatoase au un raport GSH/GSSG > 100. Celulele expuse la stres oxidativ au un raport GSH/GSSG de 1:10, dar raportul poate sa scada la valori 1:1.
- sustinerea proceselor normale de oxidare (dezechilibru intre radicalii liberi si antioxidanti in organism)
- echilibreaza nivelul speciilor reactive de oxigen si azot endogene si exogene care au actiune distructiva asupra membranelor celulare, proteinelor, lipidelor, acizilor nucleici celulari (ADN, ARN) si asupra ADN-ului mitocondriilor
Glutationul este vital pentru mitocondrii si ADN-ul mitocondrial deoarece mitocondriile produc peste 90% din radicalii liberi celulari.
- sustine actiunea unor antioxidanti cum ar fi acidul alfa lipoic, seleniu, SOD, catalaza, coenzima Q10, vitaminele C si E
- participa la sinteza enzimelor antioxidante glutation S-transferaza (GST) si glutation peroxidaza (GPx)
- sustinerea capacitatii de detoxifiere a ficatului:
- participa la faza I si II de detoxifiere hepatica:
- ajuta la sustinerea eliminarii din organism a substantelor nocive endogene (ex.: hormoni in exces, enzime proinflamatoare) si a xenobioticelor (provenite din exteriorul corpului: metale grele, mercur, fum de tigara, alcool, pesticide, fungicide, erbicide, coloranti si aditivi alimentari toxici, droguri, detergenti, grasimi vegetale hidrogenate, nitrozamine, s.a.):
- in faza I a detoxifierii hepatice neutralizeaza radicalii liberi
- in faza II a detoxifierii hepatice conjuga (leaga) substantele toxice in faza I pentru a le face solubile in apa si a le evacua din ficat in intestine, sau in rinichi, pentru a fi evacuate prin fecale si urina.
- protejarea structuriilor si a functiilor cerebrale:
- actioneaza la nivel cerebral deoarece traverseaza bariera hemato-encefalica
- protejeaza neuronii impotriva stresului oxidativ, in special neuronii din hipocamp (implicati in trecerea informatiei din memoria de scurta durata in memoria de lunga durata si in orientarea in spatiu) si amigdala cerebrala (implicata in controlul agresivitatii, furiei si al memoriei afective, inmagazinarea amintirilor)
- sustinerea eliminarii din organism a toxinelor din creier
- sustinerea nivelului sanatos al neurotransmitatorului relaxant glutamat
- sustinerea sanatatii si a functionarii tiroidei:
- glutationul intra in structura enzimei antioxidante glutation-peroxidaza, importanta in protejarea si mentinerea capacitatii tiroidei de a produce hormoni tiroidieni
- echilibreaza necesarul de seleniu (componenta a glutation-peroxidazei) pentru reglarea stresului oxidativ al tiroidei
- diviziunea celulara normala:
- ajuta la mentinerea functiilor mitocondriilor si a integritatii ADN-ului mitocondriilor (ADNmt)
- sustine procesul de apoptoza (moartea programata) a celulelor cu mutatii genetice prin activarea caspazei 3 si reducerea genei anti-apoptotice Bcl-2
- participa la procesul de reducere a mutatiilor ADN-ului, produse in celulele sanatoase de substantele cu efect cancerigen prin sustinerea fazelor I si II de detoxifiere hepatica
- mentinerea nivelului normal al glicemiei
- sustine sensibilitatea receptorilor celulari la insulina
- protejeaza impotriva actiunii produsilor de glicare avansata (AGEs) la nivel renal, cardiovascular, ocular
- sustinerea fertilitatii masculine si feminine:
- mentine numarul si calitatea spermatozoizilor prin protejarea impotriva stresului oxidativ
- ajuta la reducerea infertilitatii feminine legata de sindromul ovarului polichistic (PCOS) prin reducerea rezistentei la insulina si a stresului oxidativ
- echilibrarea proceselor si a afectiunilor legate de imbatranire:
- activeaza sirtuinele, substante implicate in stimularea autofagiei (procesul prin care corpul indeparteaza componentele celulare deteriorate, substantele nocive si le foloseste pentru sinteza de noi componente celulare si generarea energiei; reducerea autofagiei este legata de imbatranire si progresia multor afectiuni)
Nivelurile celulare ale glutationului sunt direct asociate cu sanatatea si longevitatea, reflectand activitatea telomerazei, un indicator important al duratei de viata.
- sustinerea reducerii actiunii enzimelor proinflamatoare asupra membranelor celulare bogate in acizi grasi polinesaturati (de ex.: celulele imunitare, spermatozoizii, hepatocitele, neuronii etc.)
- protejarea structurii si a functiilor hepatice:
- mentine nivelurile sanguine ale proteinelor, enzimelor hepatice si ale bilirubinei prin echilibrarea nivelului stresului oxidativ in celulele hepatice cu acumulare excesiva de acizi grasi.
- mentinerea nivelului de glutation in stari cu deficit de sinteza a acestuia:
Deficitul celular de glutation poate fi indus de: stresul oxidativ, deficitul de proteine sau aminoacizi care contin sulf, socul termic, radiatiile ionizante, dezechilibrele hormonale, sarcina, exercitiile fizice intense, unele medicamente (dexametazona, eritropoietina), amoniac, metale grele, pesticide, consumul de droguri, alcool, anticonceptionale, hormoni, diviziune celulara anormala, chimio si radioterapie, interventii chirurgicale, arsuri, inaintarea in varsta, virusuri, inflamatii, ciroza hepatica alcoolica si nonalcoolica, hepatita virala, boli pulmonare, boli inflamatorii intestinale, boli autoimune, cardiovasculare, diabet, pancreatita, degenerescenta maculara, cataracta etc.
