Primul an, marile schimbari

text: Victoria Donos

De la primul moment in care mama il strange in brate, pana la prima aniversare, un copil se dezvolta mai mult decat in oricare alta etapa a vietii sale. Sunt 12 luni in care greutatea copilului se tripleaza, creste cu 25–30 cm, invata sa se ridice, sa mearga, sa se hraneasca de unul singur
si sa spuna cateva cuvinte. Deloc intamplatoare, toate aceste transformari, proprii fiecarui copil, sunt rezultatul unor procese care se intampla „in culisele” fizicului si psihicului micutului.

“Bebelusia” este una dintre cele mai intense etape din viata noastra si, in mod direct, a mamelor.
Perioada debuteaza in maternitate, cu asezarea copilului pe piept, cu emotiile pana spre lesin, urmeaza alaptarea, multe sfaturi, framantari, frici si externarea. Din acest punct, incepe “calatoria” voastra impreuna, un drum in care veti fi cel mai important suport pentru copil, daca nu singurul. Veti fi cea care-i va raspunde nevoilor, veti lua decizii, veti invata sa-i „traduceti” starile, sa-i intelegeti suferintele si sa-i oferiti dragoste.
Daca aveti un copil sanatos, nu incercati sa-l comparati cu alti copii de aceeasi varsta sau cu fratii lui in aceeasi etapa. Este o greseala sa va comparati copilul cu un grafic al copilului mediu, spune dr. Spock. Fiecare copil se dezvolta in ritmul sau, iar procesul „poate fi cu urcusuri si coborasuri”. Apoi, tratati copilul ca pe o persoana, invatati sa-i intelegeti nevoile, care, de multe ori, nu inseamna doar hrana, schimbat scutecul, somn si securitate. Comunicati cu copilul, dezvoltati jocuri impreuna, vorbiti-i, aratati-i lucruri. Nu lasati hrana emotionala pentru „cand veti fi odihniti”. Stimulati-i dezvoltarea prin lucruri care va sunt la indemana. Copilul are o imaginatie bogata, creierul lui este ca un burete, asa ca nu pierdeti aceasta ocazie!

NOU-NASCUTUL, SOCUL SCHIMBARII DE MEDIU

Bebelusii abia nascuti nu seamana deloc cu cei din reclame. Imediat dupa nastere, pielea copiilor este de culoare albastruie sau aproape mov, acoperita cu un strat alb de grasime, numit vernix (protejeaza pielea copilului de lichidul amniotic).
Culoarea se schimba pe masura ce oxigenul patrunde in sistemul cardio-respirator. Daca nasterea a fost naturala, capul copilului este putin deformat, lucru absolut normal.
In primele momente dupa nastere, bebelusul va fi evaluat si va primi o nota conform scorului Apgar. Copilul este evaluat la un minut si la cinci minute de la nastere, dupa urmatoarele criterii: ritmul cardiac, efortul respirator, tonusul muscular, reactia la stimuli si culoare. Se acorda o nota de la 0 la 2, apoi notele se aduna si se obtine un scor. Scorul obtinut este si un semnal pentru declansarea procedurilor de urgenta, in cazul unor bebelusi.
Adaptarea la noul mediu a copilului este insotita de unele fenomene pe care le veti putea observa in primele zile/saptamani. In primul rand, copilul va pierde in greutate intre 6 si 10%, dar este absolut normal si nu va ingrijorati ca n-ar manca suficient.
Apoi, somnul copilului va fi un proces care s-ar putea sa va puna la grea incercare rabdarea. Cine ar fi stiut ca expresia „dormi ca un bebelus” inseamna sa te trezesti de zeci de ori noaptea? In primele saptamani, bebelusii isi vor petrece mai tot timpul dormind, cu reprize in care-si vor
cere drepturile: mancare si atentie.
Nou-nascutii inca n-au notiunea de zi si noapte, deci este normal sa va trezeasca de multe ori noaptea. Daca, pana la nastere, copilul a avut un loc cald si sigur, in placenta materna, iar hrana ii era asigurata fara vreun efort, dupa nastere, corpul copilului este de-a dreptul bulversat, organele incep sa-si preia functiile, iar toate astea se pot manifesta prin:

- icterul fiziologic este caracterizat de colorarea in galben a pielii si este prezent la aproximativ 50% din copiii nascuti la termen, potrivit Clinicii Mayo; icterul apare din cauza incapacitatii ficatului de a metaboliza excesul de bilirubina din sange; acesta dureaza de la cateva zile la una-doua saptamani; daca persista, poate fi semnul unei disfunctii;

- fata tumefata si capul alungit sunt manifestari normale, mai ales daca nasterea a fost naturala; din cauza pozitiei pe care a avut-o in uter, nasul va parea putin turtit, iar ochii pot fi umflati fie din cauza unui blocaj de canal lacrimal, fie din cauza infectiei cu vreo bacterie, la trecerea prin canalul de nastere; nu va speriati, intr-o saptamana, maximum doua, aceste aspecte vor disparea;

- culoarea ochilor la nastere s-ar putea sa fie albastru inchis, din cauza concentratiei scazute de melanina din irisul copilului; este o caracteristica a rasei caucaziene, insa pana la varsta de un an concentratia de melanina creste, iar culoarea ochilor se stabilizeaza;

- criza genitala se manifesta prin umflarea sanilor, atat la fetite, cat si la baietei, dar si prin secretii vaginale; manifestarile sunt cauzate de excesul de hormoni care au ajuns prin placenta de la mama; cel mai important lucru pe care trebuie sa-l faceti este... sa nu faceti nimic;

- problemele de piele – copiii se pot naste cu anumite „pete din nastere”, cum le zicem in mod curent; unele, cum sunt „ciupiturile de barza” sau „sarutul ingerilor”, apar pe pleoape, pe buza superioara, pe zona dintre sprancene sau pe ceafa si dispar de la sine in primul an; altele, cum sunt hemangioamele cavernoase, petele rosii, vor disparea mult mai incet sau au nevoie de tratamente speciale; miliaria, insemnand umflaturi mici, albe, pe fata nou-nascutului, apare la jumatate dintre copii si este cauzata de blocarea porilor; acneea infantila apare in primele saptamani, este o problema tranzitorie, iar cauza este data de hormonii materni care au trecut la copil prin placenta.



VITAMINA K, O POLITA DE ASIGURARE OBLIGATORIE

In primele ore dupa nastere, copilul primeste o injectie cu vitamina K.
Aceasta se administreaza pentru a preveni boala hemoragica a nou-nascutului. Vitamina K este responsabila de activarea factorilor de coagulare a sangelui, prin formele K1 – se obtine din alimentatie si K2 – se sintetizeaza din bacteriile care populeaza tractul intestinal. Vitamina K1 reprezinta 90% din totalul de vitamina K din organism, in timp ce doar 10% reprezinta vitamina K2.
Toti copiii se nasc cu o carenta de vitamina K. Aceasta nu traverseaza placenta materna, iar deficitul se mentine inca trei-sase luni, in lipsa suplimentarii, in special la copiii alaptati. Desi este cea mai valoroasa sursa de nutrienti, laptele matern are o cantitate prea mica de vitamina K, aprox. 1 mcg pe litru, fata de formulele de lapte, care au aprox. 55 mcg pe litru.²
In lipsa vitaminei K, riscul de a dezvolta imediat dupa nastere sau in saptamanile urmatoare o forma de hemoragie este ridicat. Sangerarile digestive (scaune si varsaturi cu sange) sunt cele mai intalnite, in timp ce hemoragia intracraniana este cea mai grava.³
In ultimii ani, din cauza anxietatii parintilor si a dezinformarii, a crescut si rata refuzului de administrare a vitaminei K la nastere. Consecinta – noi cazuri de hemoragii cerebrale si digestive la bebelusi.⁴

CRESTE PENTRU CA...

Exista o bibliografe bogata in care se descrie evolutia copilului de la luna la luna. Totusi, nu toti copiii sunt la fel, iar dezvoltarea acestora este influentata de un set complex de factori: genetici (de aici apar diferentele constitutionale si dinamica cresterii); endocrini (prezenti inca din viata intrauterina, iar cresterea este coordonata de sistemul hipotalamo-hipofzar); patologici (anomalii cromozomiale, cardiopatii, hepatopatii, boli digestive, diabet etc.); alimentatie (lipsa unor nutrienti din alimentatie afecteaza cresterea atat la nivel calitativ, cat si cantitativ); mediu (mediu social, factori emotionali, activitate fizica, conditii climaterice).⁵
Totusi, ce-l face pe copilul sanatos, pe cel care are un mediu favorabil de dezvoltare, sa zambeasca pe la doua luni, sa controleze capul abia dupa trei luni, sa stea asezat abia pe la sase luni sau sa faca primii pasi in jurul varstei de un an? De ce nu mananca mai repede ceea ce mancam si noi? De ce are nevoie de timp pentru a merge sau a vorbi? Raspunsul se afla in procesele fiziologice prin care trece corpul sau in aceasta perioada. Acestea functioneaza in ritmul propriu, insa parintii trebuie sa se asigure ca ii ofera copilului resursele necesare pentru ca aceste procese sa se produca: nutrienti, grija, securitate, dragoste si interactiune.

EFECTELE SCHIMBARILOR ORGANICE

In primul an de viata, unele sisteme de organe – cum sunt creierul si sistemul nervos, sistemul osos, sistemul digestiv – vor urma un ritm accelerat de dezvoltare. Altele – cum este sistemul reproductiv – se vor dezvolta mai incet sau chiar mult mai tarziu.

1 CREIERUL SI SISTEMUL NERVOS
La nastere, creierul copilului este ca un computer de mare putere, are toate componentele hardware, insa programarea se face abia din acest moment, explica Jerry Silver, cercetator in neurologie la Case Western Reserve University.⁶
Cand se naste, creierul copilului are aproximativ 86 de miliarde de neuroni, iar daca vi se pare mult, trebuie sa stiti ca nu sunt decat jumatate din cat va avea la finalul primului an.⁷ Neuronii comunica intre ei prin intermediul sinapselor. Acestea se dezvolta in timp, prin experiente noi, si se mentin daca experientele sunt repetate. Pana la opt luni, un copil ingrijit, care se dezvolta intr-un mediu ce-l stimuleaza, dezvolta, in medie, aproximativ 500 de trilioane de conexiuni intre neuroni. Atingerea, mirosul, vazul, gustul, sunetul, toate, creeaza sinapse la copil. Un studiu realizat de cercetatorul american Nathan Fox in orfelinatele romanesti a dovedit ca mediul de viata din primii ani, lipsa afectiunii, a stimularii, afecteaza structura si functiile creierului.⁸

Creierul are o crestere de 50% in primul an si ajunge la 75% din dimensiunile de adult la doi ani.

De schimbarile prin care trece sistemul nervos in primul an, sunt legate procese precum somnul, dezvoltarea motorie, care incepe dintre extremitatea cefalica spre membrele inferioare (de aceea, copilul isi va controla mai intai capul, apoi va merge), tonusul muscular si motricitatea. Comportamentul este si el rezultatul activitatii nervoase. Daca in primele luni doar va privi cu atentie in jur, va zambi, la sase luni va ganguri, se va rostogoli, iar la 12 luni va putea sa execute comenzi simple sau sa spuna cateva cuvinte. In aceasta etapa, sunt importante comunicarea, stimularea continua si nutrientii, precum acizii grasi Omega-3, care sa sustina dezvoltarea sinaptica.

2 SISTEMUL OSOS

La implinirea unui an, un copil sanatos va fi cu aproximativ 50% mai lung decat in momentul in care s-a nascut. In total, acesta creste cu aproximativ 25 cm, intr-un ritm de 2,5 cm pe luna pana la sase luni, si de 1,3 cm pe luna pana la un an.⁹
La nastere, scheletul copilului are aproximativ 300 de oase, dar pentru ca unele se unesc, ajunge la 206, la maturitate. Craniul este format din bucati separate, moi, care permit copilului sa poata trece prin canalul nasterii.
Scheletul copilului la nastere este partial osificat, iar majoritatea oaselor sunt formate din cartilaje.
Cresterea se produce la extremitatile oaselor lungi, in placile epifizare, acolo unde este zona de crestere. Aici, se multiplica celulele cartilajului, formand coloane spre axul osos.
Pe masura ce celulele cartilajului cresc, se transforma in tesut osos dur, mineralizat. Placa de crestere dintre corpul osului (diafza) si capul osului va produce un nou cartilaj.¹⁰ In acest proces, este important ca bebelusului sa i se asigure necesarul de calciu, magneziu, vitamina D, vitamina C.

3 SISTEMUL DIGESTIV

In primele sase luni, sistemul digestiv va trece printr-un process de adaptare, iar singura hrana pe care va fi capabil sa o primeasca si sa o proceseze este laptele.
In aceasta etapa, sistemul digestiv este vulnerabil, flora bacteriana intestinala este insuficient dezvoltata, nu produce suficiente enzyme pentru a digera alte grupuri alimentare. Introducerea altor alimente, prin diversificare, incepe la sase luni, iar trecerea de la lichide la solide, de la alimentatia exclusive pe lapte la alte grupuri alimentare se face incet, cu rabdare, urmarind daca sistemul digestiv al copilului poate „prelucra“ acel aliment. Pe masura ce copilului ii vor creste dintii, va invata sa mestece si sa inghita.

4 SISTEMUL IMUNITAR

Sistemul imunitar este imatur la nastere, slab dezvoltat, dar dispune de mecanisme de aparare formate din bariere fizice, celulare si din organe imunitare – imunitatea ereditara (nespecifca). Odata cu expunerea la agentii infectiosi, vaccinarea incepe sa dezvolte imunitatea nespecifica (dobandita), care este proprie fiecarui copil.
In primele luni de viata, un copil nascut natural si alaptat va fi protejat prin intermediul anticorpilor materni. Insa acestia nu-l protejeaza in totalitate, bebelusii fiind foarte expusi la infectii si diverse afectiuni.
Dupa luna a sasea, copiii incep sa faca infectii respiratorii, semn ca rezerva imunitara de la mama s-a consumat. Organismul copilului va dezvolta, in timp, mecanisme de aparare, dar acestea vor fi foarte slabe, vulnerabile. Unii copii pot avea un raspuns nepotrivit al sistemului imuniar, la substante inofensive sau chiar la adresa propriilor tesuturi. Alergiile, dermatita atopica si alte afectiuni autoimune sunt probleme frecvente care debuteaza inca din primul an de viata.

DINCOLO DE CONTROVERSE

Vaccinurile ofera protectie copiilor sau ii ajuta sa treaca mai usor peste niste boli care in urma cu 50–100 de ani erau fatale. Nu exista nicio evidenta riguroasa care sa arate corelatia dintre vaccinul ROR (Rujeola-Oreion-Rubeola) si autism.
Un copil nevaccinat este un risc pentru el, dar si pentru cei din jur. Acesta pune in pericol copiii
cu diverse afectiuni, care nu se pot imuniza, viitoarele mamici, bolnavii cu o conditie speciala (leucemie, cancer...), pentru care contactul cu un copil bolnav, nevaccinat, poate fi fatal.¹¹
Vaccinuri care se fac in primul an: vaccinul hepatitic B, vaccin BCG, vaccin hexavalent DPa-VPI-HiB-HepB, vaccin pneumococic conjugat si vaccinul ROR.

ALAPTATI, DACA PUTETI, INCERCATI SA ALAPTATI, CAND VI SE PARE CA NU MAI PUTETI

Laptele matern este cea mai valoroasa sursa de hrana. Primul lucru pe care-l va face un bebelus, dupa nastere, va fi sa caute sanul. Desi alaptarea poate sa nu fie un process usor, incercati sa alaptati cel putin pana la sase luni.
Beneficiile alaptarii pentru bebelus: intareste sistemul imunitar, scade riscul de obezitate, scade riscul de boli cronice, sustine dezvoltarea cerebrala, sustine dezvoltarea copiilor prematuri.
Pentru mama, alaptarea este fundamentul relatiei cu copilul ei. La acestea, se adauga reducerea riscului de depresie post-partum, scaderea in greutate, reducerea riscului de cancer mamar si ovarian.
„Alaptarea inseamna sa-i dai bebelusului sa suga atunci cand el doreste si sa-l asculti cand s-a saturat.“ (Winnicot). Sa nu va simtiti vinovate, daca nu reusiti sa va alaptati copilul din cauze medicale sau daca trebuie sa va intoarceti mai repede la serviciu.
Dezvoltati relatia cu copilul si asigurati-va ca-i oferiti alternative sigure, echilibrate nutritiv.

INTOARCEREA MAMEI LA SERVICIU

Momentul poate surveni fie la cateva luni, fie dupa un an de la nasterea copilului. Pentru niciuna dintre parti nu va fi usor de gestionat aceasta despartire. Fie ca alegeti sa duceti copilul la cresa, fie ca-l lasati cu o bona, cu bunici, luati cu atentie decizia si explicati-i copilului ce i se intampla. Faceti lucrurile treptat si asigurati-va ca cei care se vor ocupa de copil ii asigura toate nevoile.
Desi oamenii de stiinta au incercat sa vada cum afecteaza plasarea unui copil in sistemul de ingrijire, nu s-a ajuns la o concluzie unanima.¹²
Potrivit dr. Spock, daca ati decis sa mergeti la serviciu, fiti prezent in viata copilului in restul timpului.

Referinte:
1. http://gov.ro/ro/stiri/ministerul-sanatatii-a-lansat-programul-national-de-screening-auditiv-pentru-nou-nascuti-i-un-sistem-informatic-national-de-evidenta-a-rezultatelor-testelor-auditive-dezvoltat-cu-ajutorul-govithub
2. https://evidencebasedbirth.com/evidence-for-the-vitamin-k-shot-in-newborns/
3. Prof. dr. Eugen Ciofu, dr. Carmen Ciofu, Esentialul in pediatrie, editura Medicala Almatea, Bucuresti, 1997
4. evidencebasedbirth.com/evidence-for-the-vitamin-k-shot-in-newborns/
5. Cresterea si dezvoltarea copilului, curs pregatit de conf. univ. Ala Donos, Universitatea de Medicina si Farmacie „Nicolae Testimiteanu”
6. www.cleveland.com/healthft/index.ssf/2015/10/brain_development_is_an_intricate_
choreographed_dance_with_many_opportunities_for_missteps_photos.html
7. www.huffngtonpost.com/dr-gail-gross/your-childs-brain-development-age-one_b_6745700.html
8. www.livescience.com/21778-early-neglectalters-kids-brains.html
9. www.merckmanuals.com/professional/pediatrics/growth-and-development/physical-growth-of-infants-and-children#
10. Corpul Uman, Manual Complet
11. www.cdc.gov/vaccines/vpd/vaccines-age.html
12. www.theguardian.com/lifeandstyle/2010/oct/02/nurseries-childcare-pre-school-cortisol
13. www.sciencenews.org/blog/growth-curve/maybe-you-dont-need-burp-your-baby
14. D.W. Winnicott, „Copilul, familia si lumea exterioara”, editura Trei 2013, pag. 43–44