Rolul stresului in afectiunile neurologice

Interviu cu Liviu Pendefunda, Medic primar Neurologie

Incidenta afectiunilor neurologice a crescut in ultimii ani, iar in 2020, pe fondul pandemiei de COVID-19, medicii constata deja o inmultire a acestora. De la insomnii, iritabilitate, apatie sau anxietate la tulburari de miscare, accidente vasculare cerebrale sau afectiuni ale sistemului nervos periferic, afectiunile neurologice se manifesta tot mai agresiv. Una dintre cauzele principale este stresul, care produce o stare generala de vulnerabilitate. Materialul de mai jos ne ajuta sa intelegem mai bine legatura dintre stres si afectiunile neurologice.

• Stresul este o realitate a societatii moderne. Cum recunoastem ca am depasit faza de stres acut si am intrat in etapa de stres cronic? Ce manifestari ale stresului ar trebui sa ne ingrijoreze si sa ne determine sa apelam la un specialist?

Stresul are o importanta componenta subiectiva, fiind o stare de tensiune, de incordare si de disconfort, determinata de agenti stresori, de frustrarea sau de­primarea unor stari de motivatie, de difi­cultatea sau de imposibilitatea rezolvarii unor probleme, dar si de emotiile pozi­tive. Daca nu este rezolvata cauza, acest fenomen psihosocial complex se poate croniciza. Din cele mai vechi timpuri, raspunsul omului la stres este o forma de aparare cu un determinism specific fiecaruia, datorat atat componentei gene­tice, cat si experientelor de viata diferite. De aceea, din perspectiva etiopatogenica care include sistemul nervos vegetativ, sistemul endocrin si cel imunitar, trebuie sa consideram ca stresul este o constanta a existentei umane, din perioada pre­natala si pana la sfarsitul vietii noastre. Ramas sub actiunea agentilor de stres, creierul – prin cele trei componente im­plicate (cortexul prefrontal, hipocampul, amigdalele cerebrale) – ii percepe ca fiind agresori periculosi si reactioneaza corespunzator. Apar astfel tulburari emotionale, neliniste, anxietate, solici­tari mari fizice si psihice permanente, care pot constitui factori cu implicatii cardiovasculare, endocrine, psihice, sca­derea imunitatii, ulcer, diabet ori cancer. Cand apar reactii necontrolate, de furie, agresivitate sau de izolare sociala cu orientarea spre dependenta de substante nocive, jocuri de noroc ori refugiul in vizionarea excesiva a televizorului sau a internetului, se poate vorbi de un semnal de alarma privind fuga de a rezolva o stare aparent de nedepasit a unui individ. Acesta e semn de cronicizare a stresului si necesita un examen psihologic, atata timp cat nu a fost influentata starea de sanatate fizica prin aparitia sau agravarea unor afectiuni preexistente.

• Este necesar sa apelam simultan la neurolog, la psiholog si psihiatru?

Daca din perspectiva psihologica stresul este definit ca fiind o relatie specifica intre om si mediu, solicitandu-i acestuia resurse care il pot depasi, sunt convins ca in prima instanta apar modificari cognitive, afective si comportamenta­le. De aceea consider ca o discutie cu un psiholog, urmata de o terapie de specialitate, ar fi primul pas. Solicitari remanente, cat si permanetizarea ras­punsurilor endocrine cu modificari ale circulatiei sanguine pot afecta functionarea normala a tuturor organe­lor corpului uman, crescand riscul de afectare somatica si psihica.

• Din experienta dumneavoastra, care sunt cele mai frecvente afectiuni neurologice cauzate de stres cu care se confrunta romanii?

Stresul poate determina dureri precordi­ale, palpitatii, modificarea apetitului cu indigestii, insomnii, crampe sau spasme musculare, transpiratii, cefalee, chiar migrene cu senzatia de constrictie a capu­lui, vertij, stare generala de rau, cu greata si oboseala cronica. Acestor semne li se pot asocia deficit de atentie, scaderea capacitatii de concentrare, tulburari de memorie care pot conduce la iritabili­tate crescuta, apatie, anxietate, tristete sau chiar depresie si izolare care sa reprime comportamentele agresive. Ce este important de stiut, afectiunile car­diace, diabetul, hipertensiunea arteriala sau conflictele socio-familiale, dezastre­le naturale pot fi factori ai declansarii unor maladii neurologice de tip comitial, accidente vasculare cerebrale, scleroza multipla si multe altele. Le-am amintit pe cele cu impact personal si so­cio-profesional. Si acestea sunt cele mai frecvente in patologia neurologica in care factorul declansator sau agravant poate fi stresul.

• Cum putem preveni aceste afectiuni?

O evaluare corespunzatoare, cu indicarea profesionista a medicului de familie catre specialistul psiholog, pentru identificarea cauzelor, ar conduce, cu siguranta, la un management corect al stresului, prevenindu-se astfel sa se ajunga la neurolog ori psihiatru.

• Care e abordarea corecta de tratament a afectiunilor neurologice cauzate de stres? Sunt intotdeauna necesare exclusiv tratamentele medicamentoase sau sunteti adeptul tratamentelor integrative (asocierea de produse fitoterapeutice)?

Am fost intotdeauna adeptul tratamentelor integrative. Nu pot fi excluse medicamentele de sinteza industriala, care sa actioneze in urgenta in terapia unui accident vascular cerebral sau in cazul unei migrene asociate unui deficit motor ori a unei crize comitiale. Dar pentru refacerea psihosomatica sunt intru totul de acord sa apelam la produsele fitoterapeutice de marca.

„Comportamentele din ce in ce mai nesanatoase (din cauza stresului produs de pandemie – n.n.) pot evolua spre o pandemiea bolilor cu impact asupra sanatatii mintale.”

• Pandemia provocata de COVID-19 este un factor stresor important in aceasta perioada. Ati observat in aceste prime sase luni de la declansare o crestere a incidentei afectiunilor neurologice in randul romanilor? Care au fost segmentele de varsta mai afectate?

Manifestarile neurologice observate in ultimele 6 luni, posibil legate de aparitia COVID-19, sunt pierderea mirosului, a gustului, cefalee, ameteli, oboseala, mi­algii, dezorientare, tulburari de miscare, accidente vasculare cerebrale (AVC) sau afectiuni ale sistemului nervos periferic – acestea din urma fiind observate in special la persoanele cu afectiuni neuro­logice preexistente. Aceste manifestari sunt cauzate probabil de raspunsul imunitar inflamator al organismului impotriva virusului, de procesele de hipercoagulare sanguina sau infectarea si distrugerea structurilor cerebrale de catre SARS COV-2. Persoanele cu varsta inaintata au oricum un risc crescut de AVC si fara a fi infectate cu noul corona­virus, ceea ce creste riscul in cazul unei infectii cu SARS COV-2.

• Care credeti ca vor fi consecintele pe termen lung ale pandemiei asupra sanatatii mintale?

Nu e greu de presupus ca intreaga populatie a globului este acum stresata. Conditiile de viata, mass-media, focarele de infectie uneori exacerbate artificial, toate conduc la cronicizarea stresului si la o crestere a afectiunilor cu final sumbru in randul tuturor varstelor, fara a mai putea fi, la un moment dat, controlate. Deci, sa nu ne miram de comportamentele din ce in ce mai nesanatoase nu doar la nivel individual, ci chiar si social, ce pot evolua spre o pandemie a bolilor cu impact asupra sanatatii mintale.

• Cum putem minimiza efectele stresului cauzat de pandemie asupra sanatatii mintale?

Am trecut de la prevenirea si tratamentul stresului ca afectiune individuala ori a unui grup de indivizi afectati de aceiasi factori etnici, sociali ori de segregare istorica la ceva ce ar putea afecta viata pe aceasta planeta. Nu putem minimiza efectele COVID-19 ca factor de stres cu risc crescut asupra sanatatii. Ce putem face insa este sa identificam si sa practicam metode personalizate de gestionare a stresului. De asemenea, putem sa apelam la produse naturale de calitate, care si-au dovedit in timp eficienta asupra cresterii capacitatii de adaptare a organismului la stres.