Psihicul - la granita fina dintre normal si patologic

Text: Ana-Maria Nita si Victoria Donos

Drumul printre starile emotionale care fac parte din viata noastra seamana mult cu mersul pe sarma. Iar fara negocierea cu propriile emotii si fara antrenament zilnic pentru a ne mentine directia – desi, trebuie sa recunoastem, unora dintre noi le e mai usor, pentru ca au talent innascut pentru asta (optimistilor, de exemplu) –, riscam sa ne pierdem echilibrul. Sa nu asteptam, asadar, sa ne clatinam prea tare pe sarma, riscand alunecarea in hau, ci, daca ne simtim vulnerabili, sa cerem din timp ajutorul unui specialist.

De-a lungul vremii, psihicul a fost considerat, pe rand, sediul sufletului si al spiritului si, respectiv, al mintii si al constiintei - umane – termenul „psihic” provine din limba greaca, din mitologicul „psuche” (sau „psyche”), care, in traducere, inseamna respiratie, viata, dar si suflet, minte”.

Cuvantul „emotie” vine din latinescul „emotionis”, care se traduce „impulsul ce aduce reactii”

Insa psihicul ramane, intr-o anumita masura, un mister pana in ziua de astazi si, desi este perceput mai ales ca sediul mintii, se dovedeste, prin manifestarile sale de multe ori inexplicabile dupa logica clasica, obisnuita, mai mult decat ratiune pura. El reprezinta un amestec de constient si de inconstient al unor nevoi vitale, al unor procese afective, cognitive si spirituale. Caracterizat deopotriva prin rational si emotional, prin
constient si inconstient, prin obiectivitate si subiectivitate, prin concret si abstract, prin actiune si reactie s.a., psihicul reflecta intocmai natura contradictorie si complexa a firii umane.

DE LA EMOTII LA TULBURARI EMOTIONALE

Emotiile sunt expresia vitalitatii noastre si modalitatea prin care ne adaptam la lume. Insa daca emotiile devin prea intense, incontrolabile si produc suferinta ori alte neajunsuri, inseamna ca ne apropiem cu pasi repezi de zona tulburarilor psihice. Asta, daca nu ne aflam deja acolo. Asa se poate intampla, de exemplu, cand simtim tristete excesiva (depresie), dar si dupa o perioada marcata prin veselie exuberanta (comportament maniacal).

Insa scenariul „de trecere in partea cealalta” nu este strict, pentru ca vulnerabilitatea psihica variaza de la individ la individ, in functie de zestrea lui genetica (predispozitia biologica innascuta), de tipul lui de personalitate si de istoricul lui de trauma. Iar boala nu apare pe principiul cauza-efect, pentru ca, de obicei, este vorba de mai multi factori favorizanti care se influenteaza reciproc si colaboreaza la producerea ei: lezarea unor formatiuni cerebrale si/sau crearea unui dezechilibru chimic la nivelul creierului (sunt afectate nivelurile neurotransmitatorilor serotonina, dopamina sau noradrenalina).

Deloc neglijabili in mecanismul de aparitie a tulburarilor psihice sunt factori precum expunerea la violenta sau la evenimente care produc traume psihice, conditiile de viata, expunerea excesiva la stres, oboseala cronica, abuzurile (alcool, nicotina, droguri), anumite tratamente medicamentoase, unele boli care pot declansa si probleme psihice (tulburarile hormonale, accidentele vasculare cerebrale, cancerul etc).

ELEMENTE DE RECUNOASTERE A TULBURARILOR PSIHICE

Timp de secole, tulburarile mintale au fost considerate fie probleme ale sufletului, pedepse divine sau chiar reflectarea unor forte malefice.
Pe masura ce psihicul a inceput sa fie studiat si inteles, aceste tulburari au fost clasate si tratate dupa rigorile medicale, la fel ca alte suferinte organice. Diagnosticarea corecta si tratamentul specializat reprezinta cheia reusitei in problemele mintale, chiar daca de cele mai multe ori tratamentul nu se rezuma la o pastila si poate fi de durata.

Diagnosticarea unei boli psihice poate fi dificila, provocarea pentru medic fiind sa traga o linie intre ceea ce reprezinta starile obisnuite, normale in asociere cu evenimentele cotidiene si starile anormale, patologice.
Grosso modo, se poate considera ca o persoana sufera de o tulburare psihica daca schimbarile de gandire, de dispozitie si de comportament ale acesteia interfereaza cu capacitatea ei de functionare, producandu-i neajunsuri si suferinta din cauza problemelor in relationare, din cauza scaderii capacitatii de munca si din cauza incapacitatii de indeplinire a responsabilitatilor.

Iata o clasifcare generala a bolilor psihice:

1 TULBURARI DE PERSONALITATE – sunt o serie de deviatii de la modul in care individul obisnuit dintr-o cultura percepe, gandeste si simte, si se raporteaza la lume. Potrivit Ghidului Clinicii Mayo, acestea se impart in trei grupuri majore:

- tulburari de tip disocial (numiti si sociopati, nu respecta regulile si violeaza frecvent drepturile celorlalti; au probleme cu legea, categorie cu grad mare de delincventa, abuz de substante); borderline (persoanele care trec adesea de la stari de calm la stari de furie sau chiar de violenta, cand sunt respinse sau criticate; tind sa aiba pretentii extreme, ii vad pe ceilalti in termeni de alb si negru, simt nevoia sa-si satisfaca placerile adoptand comportamente excesive si riscante); histrionic (persoanele care isi consuma mare parte din energia zilnica pentru a fi in centrul atentiei; au relatii interpersonale dezechilibrate, dificil de gestionat); narcisist (au o parere exagerat de buna despre calitatile lor fizice si mintale; reactioneaza prin furie excesiva sau simtindu-se intens rusinate atunci cand sunt respinse);

- tulburari de tip paranoid (apare la persoane excesiv de suspicioase si mereu „in garda”, ca si cum ceilalti ar vana fecare ocazie sa ii prinda pe picior gresit; se ofenseaza usor); schizoid (persoanele care se insingureaza, parand sa nu aiba nevoie de ceilalti); schizofrenic (mod ciudat de a vorbi, de a percepe lumea; sunt adeseori confundate cu schizofrenia).

- tulburari de tip evitant (preocupati de propriile deficiente, se tem de respingere); dependent (prefer sa-i lase pe altii sa ia decizii, evita sa faca alegeri); obsesiv­-compulsiv (persoanele atente la detalii, carora le place sa actioneze urmand proceduri stricte).

Prin urmarea unui tratament adecvat, opt din zece persoane care sufera de o forma de depresie isi revin si pot desfasura o viata normala, productiva.
sursa: Clinica Mayo

2 TULBURARI PSIHOTICE – sunt date de alterarea gandirii, care determina o interpretare bizara a realitatii. Au ca simptome halucinatiile, iluziile, vorbire si comportament bizare. Schizofrenia este cea mai intalnita forma de psihoza. Persoanele afectate pot avea convingeri ciudate si pot manifesta gandire magica, precum si deficite in autoingrijire si in relationarea interpersonala. Un episod de schizofrenie dureaza minimum sase luni, cronicizandu-se de obicei.

3 TULBURARI CAUZATE DE UTILIZAREA SUBSTANTELOR PSIHOACTIVE – sunt o categorie de tulburari, diferite in functie de gravitate, date de folosirea unei substante psihoactive (alcool, droguri, anumite medicamente care dau dependenta). Pot fi asociate cu dependenta, starea de sevraj, delir, tulburari psihotice, probleme de memorie si alte probleme de comportament.

4 TULBURARI DE DISPOZITIE (AFECTIVE) – sunt caracterizate prin perturbarea emotionala catre depresie sau expansivitate. Episoadele sunt de cele mai multe ori recurente, iar debutul poate fi legat de Evenimente sau situatii stresante.
In aceasta categorie intra tulburarile bipolare si depresiile (categorie pe care am abordat-o pe larg in rubrica Info Util). Tulburarea bipolara (sindromul maniaco-depresiv) prezinta doua aspecte de manifestare intre care persoana oscileaza: unul in care se simte deprimata si altul in care traieste stari de euforie si entuziasm (de tip maniacal).
Se declanseaza in adolescenta sau in tinerete si se manifesta cu intermitenta pe parcursul vietii.

5 TULBURARILE DE ANXIETATE SI DE STRES sunt, dupa depresie, cele mai intalnite tulburari psihice. Mai multe despre aceste tulburari, in paginile sectiunii Integrator.

6 TULBURARI DE COMPORTAMENT ALIMENTAR – se remarca printr-o preocupare excesiva fata de greutate, care duc la schimbari in comportamentul alimentar si nu doar. Aceasta categorie cuprinde anorexia nervoasa, bulimia nervoasa si alimentarea excesiva psihogena.

- Anorexia nervoasa este o tulburare in cadrul careia persoanele afectate au tendinta de a se infometa si de a face exercitii fizice in exces deoarece au o imagine nerealista a propriului corp si se vad supraponderale. In 90% din cazuri, tulburarea apare la adolescente si la femeile tinere.

- Bulimia nervoasa este exprimata prin episoade in timpul carora persoanele afectate consuma cantitati mari de mancare intr-un timp scurt, urmate de eliminarea continutului prin provocarea varsaturilor sau prin clisme ori prin administrarea de laxative sau de diuretice. Bulimia apare preponderent la adolescente sau la femeile tinere.

- Alimentarea excesiva psihogena este caracterizata prin pierderea controlului asupra cantitatii de alimente consumate. Acest tip de tulburare se stabileste daca comportamentul apare cel putin doua zile pe saptamana, timp de sase luni.

27% din populatia adulta, cu varste cuprinse intre 18 si 65 de ani, din tarile Uniunii Europene, precum si din tari ca Islanda, Norvegia sau Elvetia au experimentat in ultimul an macar una dintre urmatoarele probleme psihice: psihoze, depresie, anxietate, tulburari alimentare si efecte ale consumului de droguri.
sursa: Organizatia Mondiala a Sanatatii

7 TULBURARILE DE SOMATIZARE – se refera la acele situatii in care o persoana se confrunta cu unele simptome fizice (durere de cap, de spate etc.) in lipsa unor afectiuni organice. In aceasta categorie intra tulburarea somatoforma dureroasa (manifestarea brusca a unor simptome de durere, timp de cateva saptamani sau de cateva luni, in lipsa unei cauze fizice. Apare, de obicei, intre 30 si 50 de ani, mai frecvent la femei decat la barbati).

8 TULBURARI MINTALE ORGANICE – sunt o serie de tulburari care au drept cauza o afectare cerebrala.
Dementa este un simptom al problemei cerebrale, fiind de regula cronica, progresiva. Aceasta categorie include dementa Alzheimer si alte tipuri de dementa. Se caracterizeaza prin alterarea capacitatilor cognitive, memoriei, limbajului, tulburari de somn, pierderea limbajului etc.

9 RETARDURILE MINTALE – sunt date de dezvoltarea incomplete si intrerupta a intelectului. Se manifesta din primii ani de viata, iar deficientele apar la nivel cognitiv, motric, limbaj, social. Interventia timpurie poate ajuta persoana sa-si imbunatateasca abilitatile intelectuale si sociale.

PSIHICUL COPIILOR, UN CAPITOL ADESEORI NEGLIJAT

Chiar daca psihicul si problemele acestuia nu par sa puna in pericol viata copilului, asa cum ar fi febra ridicata sau o rana deschisa, nu neglijati acest aspect. Ajutati-va copilul sa se dezvolte, sa depaseasca anumite lucruri care-l marcheaza, adresati-va specialistilor in psihologie si psihiatrie infantila, atunci cand observati anumite probleme sau vi se semnaleaza. Intre 10 si 20% dintre copiii si adolescentii de la nivel global se confrunta
cu tulburari psihice, iar jumatate din numarul total de cazuri de boli psihice se inregistreaza incepand cu varsta de 14 ani, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii.
Exista o paleta foarte complex de tulburari psihice care-si au debutul in copilarie. Nu ramaneti indiferent daca observati la copil unul dintre urmatoarele simptome: tendinta spre izolare, intarzierile in dezvoltarea limbajului, tulburari cognitive, teama nefondata, hiperactivitate, stereotipii, agresivitate, ticuri, probleme de invatare, dezinteres fata de persoanele apropiate/grup, probleme de somn, enuresis (pierdere necontrolata a urinei, fara cauza organica) etc.

PROBLEMELE PSIHICE LA VARSTA A TREIA

Schimbarile fizice si psihice pe care le presupune procesul de imbatranire si eforturile de adaptare ale persoanelor de varsta a treia la noile conditii de viata pot favoriza o serie de tulburari mintale (in special depresie). De altfel, statisticile arata ca, la nivel mondial, peste 60 de milioane de persoane cu varste de peste 65 de ani se confrunta cu depresie. Insa exista inca multe alte persoane de varsta a treia deprimate care nu sunt diagnosticate, din cauza ca simptomele altor afectiuni cu care se confrunta (maladia Alzheimer, maladia Parkinson, bolile cardiace, cancerul, accidentul vascular cerebral) le pun in umbra pe cele date de depresie.
Or, astfel se creeaza un cerc vicios, cu efect de moarte precoce, pentru ca depresia nu numai ca afecteaza calitatea vietii, dar poate agrava considerabil si bolile care „au prioritate” (rata de supravietuire a celor care au avut un AVC sau a celor care sufera de cancer ori de boli cardiace scade dramatic).
Totusi, vestea buna este ca daca depresia este diagnosticata si tratata corespunzator, rata de success a tratamentului este la fel de mare la varsta a treia ca la tinerete.

SOLUTII TERAPEUTICE

Exista trei aspecte ale tratamentului destinat persoanelor cu tulburari psihice: tratamentul medicamentos, psihoterapia si metode terapeutice complementare (de exemplu, terapia cu lumina in cazul depresiei sezoniere, includerea unor nutrienti cum sunt acizii grasi Omega-3 sau extracte din plante). In succesul multor tulburari psihice sunt foarte importante si activitatile sportive.
Tratamentul medicamentos trebuie individualizat de la caz la caz si urmat sub atenta supraveghere a medicului curant.

Referinte:
1. Manual de buzunar Kaplan & Sadock de psihiatrie clinica, Benjamin James Sadock, Editia a 3-a, Editura Medicala, 2009
2. Clinica Mayo – Ghidul Sanatatii Familiei, Dr. Scott C. Litin, Editia a 3-a, Editura All, 2008
3. Emotiile pozitive, emotiile negative si sanatatea, Monique Brillon, Editura Polirom, 2010
4. Reglarea emotionala si importanta ei clinica, Radu Vrasti, Editura All, 2015
5. www.who.int/mental_health/maternal-child/child_adolescent/en/
6. www.euro.who.int/en/health-topics/noncommunicable-diseases/mental-health/data-and-statistics
7. www.psihiatrice.ro/tulburarea-bipolara.php
8. www.hosptm.ro/fles/drg/icd-10-am/cap05.pdf, Tulburarile Mintale si de Comportament