Tensiunea arteriala: ce este, tipuri, valori, simptome si tratament

Tensiunea arteriala este forta care stimuleaza circulatia sangelui prin sistemul circulator. In lipsa tensiunii arteriale, oxigenul si nutrientii nu ar avea cum sa ajunga la tesuturi si organe pentru a le hrani. De asemenea, tensiunea arteriala este esentiala pentru a furniza leucocite si anticorpi sistemului imunitar si hormoni, precum insulina. Mai mult, tensiunea arteriala faciliteaza eliminarea resturilor toxice din organism, respectiv dioxidul de carbon si toxinele acumulate in ficat si rinichi.

Tensiunea arteriala (TA) reprezinta presiunea exercitata de coloana de sange asupra vaselor de sange in timpul contractiei si relaxarii ritmice a inimii. Drept urmare, sangele circula in tot corpul, printr-un sistem complex de vase de sange.

In continuare, puteti afla care este tensiunea normala, ce se intampla atunci cand tensiunea arteriala are valori prea mari (hipertensiune) sau prea mici (hipotensiune), precum si cum pot fi ameliorate aceste afectiuni.

Cuprins:

Ce este tensiunea arteriala?
Tipuri de tensiune arteriala
Tensiunea mica si tensiunea mare: cauze
Tensiunea arteriala: factori de risc
Manifestari ale tensiunii arteriale mici si ale tensiunii arteriale mari
Valori tensiune arteriala
Cum se calculeaza tensiunea arteriala
Tensiune mica, tensiune mare: cum se realizeaza diagnosticarea
Tensiune mica, tensiune mare: tratament si preventie
Monitorizarea tensiunii arteriale

Ce este tensiunea arteriala?

Tensiunea arteriala se refera la presiunea exercitata de volumul de sange asupra peretilor vasculari in timpul contractiei ritmice a inimii. In general, este exprimata prin tensiunea sistolica si tensiunea diastolica si se masoara in milimetri coloana de mercur (mmHg) peste presiunea atmosferica.

Alaturi de rata de respiratie, ritmul inimii, saturatia de oxigen si temperatura corporala, tensiunea arteriala este unul dintre semnele vitale esentiale pentru evaluarea starii de sanatate a unui pacient. Tensiunea arteriala normala a unei persoane sanatoase, aflate in repaus, este de aproximativ 120/80 (120 pentru tensiunea sistolica si 80 pentru cea diastolica).

Tipuri de tensiune arteriala

Tensiunea arteriala este inregistrata sub forma a doua numere:

• Tensiunea arteriala sistolica (primul numar) - indica ce presiune exercita sangele asupra peretilor arteriali in momentul bataii inimii. Sistola reprezinta contractie ritmica a inimii;
• Tensiunea arteriala diastolica (al doilea numar) - indica ce presiune exercita sangele asupra peretilor arteriali in momentele de odihna dintre bataile inimii. Diastola reprezinta perioada de relaxare a miocardului intre doua contractii.

Conform majoritatii institutiilor cardiace la nivel global, exista sase tipuri de tensiuni arteriale, dupa cum urmeaza:

• Hipotensiunea arteriala - apare atunci cand tensiunea arteriala este mai mica de 90/60 mmHg. Daca apar senzatia de ameteala sau de lesin, este indicat sa mergeti la medic;
• Tensiune arteriala normala - tensiunea arteriala egala sau mai mica decat 120/80 mmHg este considerata tensiune normala. Daca tensiunea se incadreaza in aceste limite, inseamna ca aveti o alimentatie echilibrata si un stil de viata activ;
• Tensiunea arteriala ridicata - consta in tensiunea arteriala in care valoarea sistolica este cuprinsa intre 120 si 129 mmHg, iar cea diastolica este mai mica de 800 mmHg. Persoanele cu o tensiune arteriala de acest fel au un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune arteriala, daca nu fac schimbari ale stilului de viata;
• Hipertensiunea de tip I - in acest caz, tensiunea sistolica este cuprinsa intre 130 si 139 mmHg, iar tensiunea diastolica are valoarea cuprinsa intre 80 si 89 mmHg. In momentul consultului medical, o astfel de tensiune ii va determina pe doctori sa recomande schimbari ale alimentatiei, precum si medicamente pentru reducerea tensiunii arteriale, daca exista un risc de atac de cord sau atac vascular cerebral;
• Hipertensiunea arteriala de tip II - tensiunea arteriala are valori de 140/90 mmHg si mai mari. Tensiunea 14 cu 9 determina medicii sa recomande mai multe tipuri de medicamente pentru a reduce tensiunea arteriala, dar si schimbarea stilului de viata;
• Criza hipertensiva - apare atunci cand tensiunea arteriala este mai mare de 180/120 mm Hg. Intr-un caz de acest fel, este indicat sa se ia din nou tensiunea arteriala. Daca apare aceeasi citire, este necesar sa mergeti urgent la medic. Daca apar si alte probleme, precum dureri in piept, dificultati respiratorii si slabiciune fizica, sunati la 112. 

In contextul acestor tipuri de tensiune arteriala si pentru sanatatea cardiovasculara, atentia este atrasa mai mult asupra tensiunii sistolice (primul numar), reprezentand un risc pentru probleme de inima, mai ales in randul persoanelor de peste 50 de ani. De obicei, tensiunea arteriala sistolica incepe sa creasca pe masura ce inaintam in varsta, pe fondul pierderii elasticitatii arterelor mari si a acumularii de lipide pe peretii vaselor de sange.

Tensiunea mica si tensiunea mare: cauze

• probleme ale rinichilor;
• diabet zaharat;
• apnee in somn;
• glomerulonefrita;
• probleme hormonale - de exemplu, hipotiroidism sau hipertiroidism, sindromul Cushing;

• Lupus - o problema de sanatate in care sistemul imunitar ataca diverse parti ale corpului, in special pielea, articulatiile si organele;
• scleroderma - o afectiune care duce la ingrosarea pielii si afecteaza vasele de sange;
• administrarea unor medicamente - in aceasta categorie intra contraceptivele orale, corticosteroizii, medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, unele medicamente contra tusei sau racelii, drogurile, unele antidepresive.

In cazul hipotensiunii arteriale (tensiune mica), motivele aparitiei sunt mai variate si implica:

• repausul prelungit la pat;
• sarcina - este normal ca in primele 24 de saptamani de sarcina, tensiunea arteriala sa scada;
• reducerea volumului de sange - poate cauza scaderea tensiunii arteriale. Acest lucru poate fi provocat de pierderea unei cantitati importante de sange pe fondul unui traumatism (accident sau interventie chirurgicala), deshidratare sau sangerari interne;
• unele medicamente - diureticele, unele medicamente pentru hipertensiune, medicamentele pentru Parkinson, unele antidepresive, medicamentele pentru disfunctii erectile, drogurile, alcoolul;
• unele probleme ale inimii - bradicardia (un ritm mult prea scazut al inimii), problemele structurale ale valvelor, atacul de cord si insuficienta cardiaca. In aceste cazuri, inima nu este suficient de puternica pentru a pompa sange in organism;
• unele probleme endocrine - hipotiroidismul, bolilele glandelor paratiroide, boala Addison (insuficienta suprarenala), un nivel redus al zaharului din sange;
• infectiile severe - socul septic, in special, apare atunci cand bacteriile trec din zona infectiei, de regula, in plamani, abdomen sau tractul urinar si apoi in sange. Bacteria produce toxine care afecteaza vasele de sange, ducand la scaderea periculoasa a tensiunii arteriale;
• socul anafilactic - poate fi fatal in cazul persoanelor cu o sensibilitate pronuntata la medicamente precum penicilina, alimente precum arahidele sau veninul de albina. In urma socului anafilactic, apar problemele respiratorii, senzatia de mancarime, umflarea gatului si scaderea brusca a tensiunii arteriale;
• deficitul nutritiv - lipsa vitaminei B12 si a acidului folic poate cauza anemie care, la randul sau, poate duce la scaderea tensiunii arteriale.

Tensiunea arteriala: factori de risc

Unele persoane au o probabilitate mai mare de a dezvolta hipertensiune arteriala. Mai jos sunt principalii factori de risc asociati hipertensiunii arteriale:

• supraponderabilitatea;
• consumul excesiv de alimente sarate;
• consumul redus de fructe si legume;
• sedentarismul;
• consumul excesiv de alcool;
• consumul excesiv de cafea si bauturi care contin cafeina (ceai negru, ceai verde, energizante);
• fumatul;
• lipsa somnului odihnitor;
• varsta mai mare de 65 de ani;
• ereditatea - persoanele care au rude apropiate cu hipertensiune arteriala au un risc mai mare de a avea probleme de acest fel.

Pentru hipotensiunea arteriala, factorii de risc includ:

• deficitul de acid folic si fier, care poate duce la reducerea numarului de globule rosii si care poate evolua in anemie;
• alimentatia - in special varstnicii hipertensivi au o cadere de tensiune arteriala dupa o masa bogata;
• deshidratarea - lipsa consumului de apa de-a lungul zilei, inainte si dupa activitatea fizica, poate creste riscul de deshidratare si de hipotensiune arteriala.

Manifestari ale tensiunii arteriale mici si ale tensiunii arteriale mari

Majoritatea persoanelor care au hipertensiune arteriala nu au semne specifice, chiar daca tensiunea arteriala atinge niveluri cu potential periculos. In cazul unui numar mic de pacienti, hipertensiunea arteriala se manifesta prin dureri de cap, dificultati respiratorii, sangerari nazale.

Prin comparatie, hipotensiunea arteriala are mult mai multe manifestari. Acestea includ:

• ameteala;
• greata;
• lesin;
• deshidratare sau sete neobisnuita;
• probleme de concentrare;
• vedere incetosata;
• paloare;
• respiratie rapida si superficiala;
• oboseala;
• depresie.

Valori tensiune arteriala

O tensiune arteriala mai mica sau mai mare decat de obicei nu reprezinta, de regula, un motiv de alarma, cu exceptia cazului in care apar si alte probleme de sanatate.

Tensiunea arteriala evolueaza de-a lungul zilei. Se afla in limitele inferioare in timpul noptii, in timpul somnului, si incepe sa creasca, putin cate putin, inainte de trezire. Continua sa creasca de-a lungul zilei, atingand un maxim in jurul amiezei. Apoi, incepe sa scada in a doua parte a dupa-amiezii, seara atingand, din nou, un minim pe durata somnului.

In timpul zilei, tensiunea arteriala variaza in functie de temperatura corporala, temperatura rece ducand la constrictia vaselor de sange si la cresterea tensiunii arteriale. Stresul, activitatea fizica si consumul unor alimente (carnea procesata, branza maturata, berea) pot creste tensiunea arteriala. In acest context, fluctuatiile reprezinta cazuri particulare, trecatoare, insa, daca observati ca tensiunea arteriala nu se afla in parametri normali mai multe zile la rand, este recomandat sa mergeti la medic, pentru un consult de specialitate.

Cum se masoara tensiunea arteriala?

Tensiunea arteriala se masoara cu un tensiometru, preferabil dimineata sau seara, in conditii de liniste si in pozitia de sezut, preferabil pe un scaun. Pentru o tensiune corecta, talpile trebuie sa atinga podeaua, iar picioarele vor fi drepte (nu vor fi incrucisate). Mana la care veti masura tensiunea ar trebui sa fie asezata pe o suprafata plata, de exemplu, pe masa, iar bratul, la nivelul inimii.

Pastrarea unui jurnal cu datele referitoare la tensiunea arteriala este o actiune esentiala, pentru a putea comunica medicului reducerea sau cresterea tensiunii arteriale aparute in urma schimbarii alimentatiei si/sau a luarii medicamentelor.

Tensiune mica, tensiune mare: cum se pune diagnosticul?

Primul test recomandat in diagnosticarea hipertensiunii sau hipotensiunii arteriale consta in monitorizarea ambulatorie (24 de ore) a tensiunii arteriale. Daca medicul observa ca aveti tensiunea arteriala prea mica sau prea mare, va poate recomanda monitorizarea timp de 24 de ore. Astfel, va avea prima confirmare a unor anomalii ale tensiunii arteriale.

Daca aceasta analiza arata hipotensiune arteriala sau hipertensiune arteriala, medicul poate recomanda investigatii suplimentare, pentru a vedea care este cauza. Printre acestea se afla:

• testele de laborator - teste de sange si teste de urina, precum si testarea nivelului colesterolului. Un nivel redus al zaharului din sange poate explica hipotensiunea arteriala. De asemenea, un nivel redus al globulelor rosii din sange poate duce la stabilirea diagnosticului de anemie. Persoanele cu anemie au un risc mai mare de a avea hipotensiune arteriala;
• electrocardiograma - pentru a masura activitatea electrica a inimii;
• ecocardiografia - in functie de manifestari, o astfel de investigatie va ajuta medicul sa vada daca este vorba despre o afectiune cardiovasculara. Acest test foloseste unde de sunet de inalta frecventa, pentru a oferi o imagine a inimii.

Tensiune mica, tensiune mare: tratament si preventie

Modificarea dietei si a stilului de viata, precum si urmarea tratamentului recomandat de medic reprezinta principalele masuri in combaterea hipertensiunii arteriale (tensiunea mare) si a hipotensiunii arteriale (tensiunea mica). Puteti citi mai multe despre fiecare in parte mai jos.

Tratament si preventie in hipertensiunea arteriala

Este posibilă scaderea tensiunii arteriale fara medicamente? Da, schimbarea stilului de viata este primul pas in reducerea hipertensiunii arteriale. Medicul poate recomanda urmatoarele schimbari:

• adoptarea unei diete sanatoase, cu un continut redus de sare;
• introducerea activitatii fizice in programul zilnic;
• mentinerea unei greutati sanatoase sau pierderea in greutate, daca persoana este supraponderala sau obeza;
• reducerea sau chiar eliminarea consumului de alcool.

Atunci cand dieta si activitatea fizica nu sunt suficiente pentru a reduce tensiunea arteriala, medicul poate recomanda tratament alopat.

Tipul de medicamente recomandate depinde de nivelul tensiunii arteriale si de starea de sanatate. Daca tensiunea arteriala este foarte ridicata, este posibil sa fie nevoie de doua sau chiar mai multe medicamente, pentru a o tine sub control.

Persoanele de peste 65 de ani, cu risc de a dezvolta afectiuni cardiovasculare sau care au afectiuni renale sau diabet, ar trebui sa aiba o tensiune arteriala mai mica de 130/80 mmHg, in urma tratamentului alopat. Ce se administreaza in caz de tensiune mare? Printre medicamentele indicate de doctor se afla urmatoarele:

• diureticele - ajuta rinichii sa elimine sodiul si excesul de apa din organism. Sunt primele recomandate in caz de hipertensiunea arteriala in cazul varstnicilor. Printre efectele secundare ale diureticelor se afla urinarile frecvente si un nivel mai mic al potasiului din sange;
• inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei - ajuta la relaxarea vaselor de sange, prin blocarea formarii unui compus chimic, angiotensina, cu efect vasoconstrictor puternic, care ingusteaza vasele de sange;
• blocanti ai receptorilor de angiotensina II - astfel de medicamente relaxeaza vasele de sange, prin blocarea actiunii compusilor chimici care ingusteaza vasele;
• blocante de canale de calciu - ajuta la relaxarea vaselor de sange. Pot incetini ritmul inimii si sunt mai eficiente in cazul varstnicilor;
• beta blocante - acestia sustin vasodilatatia si incetinesc bataile inimii. Sunt primele recomandate in caz de hipertensiune la adultul tanar. De obicei, sunt recomandate alaturi de alte medicamente pentru hipertensiune.

Desi dieta si exercitiile fizice reprezinta cea mai la indemana tactica in managementul hipertensiunii arteriale, unele suplimente alimentare pot ajuta la mentinerea sa sub control. Printre acestea se afla:

• psyllium si taratele de grau;
• mineralele, in special magneziul, calciul si potasiul;
• acidul folic;
• suplimentele care ajuta la cresterea nivelul oxidului nitric sau au actiune vasodilatatoare, asa cum sunt coenzima Q-10, L-arginina sau extractul de usturoi;
• acizii grasi Omega 3, prezenti in uleiul de peste si in semintele de in.

Totusi, este bine de stiut ca aceste suplimente vin in completarea unui regim alimentar variat si echilibrat si ca nu trebuie lasate la indemana celor mici.

Tratament si preventie in hipotensiunea arteriala

Hipotensiunea arteriala pe termen scurt nu necesita interventie. Daca manifestarile continua, tratamentul depinde de cauza. Daca hipotensiunea a aparut ca urmare a administrarii unor medicamente, schimbarea tratamentului ajuta, de regula, la ameliorarea tensiunii arteriale.

Daca nu se stie cu exactitate cauza hipotensiunii arteriale, obiectivul tratamentului ramane acela de a creste tensiunea arteriala si de a elimina problemele existente (ameteala, deshidratarea, starea de lesin etc.). Medicul poate recomanda urmatoarele interventii:

• cresterea consumului de sare - acest lucru trebuie facut treptat si doar dupa o discutie cu medicul, deoarece poate duce la insuficienta cardiaca, in cazul varstnicilor;
• cresterea consumului de apa si alte lichide - astfel, se evita deshidratarea si creste volumul de sange, ambele fiind importante pentru a reduce hipotensiunea arteriala;
• medicamente pentru stimularea volumului de sange - majoritatea medicamentelor de acest fel actioneaza asupra vaselor de sange si restrictioneaza capacitatea de marire a volumului, contribuind la cresterea tensiunii arteriale.

De asemenea, este indicata reducerea consumului de alcool. Acesta deshidrateaza organismul si scade si mai mult tensiunea arteriala. Pentru a se evita reducerea tensiunii arteriale intre mese, puteti introduce mici gustari, sub forma fructelor si a nucilor. Limitati consumul de cartofi, orez, paste si paine alba. Doctorul poate recomanda consumul a 1-2 cesti de cafea sau ceai la micul dejun. Evitati, totusi, consumul de cafea in restul zilei, deoarece va scadea sensibilitatea la cafeina si va duce la deshidratare.

Mai mult, miscarea este binevenita si in cazul persoanelor cu hipotensiune arteriala. Stabiliti un obiectiv de 30-60 de minute de activitate fizica pe zi. Aceasta ajuta la cresterea tensiunii arteriale si sustine sanatatea inimii.

Monitorizarea tensiunii arteriale

Mentinerea tensiunii arteriale in limite normale poate lua ceva timp, insa, urmand sfaturile de mai jos, veti putea reveni la programul zilnic obisnuit:

• verificati tensiunea regulat si mergeti periodic la consult de specialitate;
• nu intrerupeti tratamentul alopat fara a discuta cu medicul;
• introduceti activitatea fizica in programul zilnic;
• eliminati fumatul;
• reduceti consumul de cafeina;
• limitati consumul de alcool.

Cea mai simpla modalitate de a limita complicatiile asociate hipertensiunii sau hipotensiunii arteriale consta in identificarea acestora din timp. Monitorizarea tensiunii arteriale, mai ales daca exista factori de risc, este esentiala. Daca descoperiti o crestere/scadere usoara a tensiunii arteriale, modificarea stilului de viata poate fi suficienta pentru a o readuce la valori normale. Totusi, daca observati mai multe zile la rand hipertensiune sau hipotensiune arteriala, este indicat sa mergeti la medic, pentru un consult de specialitate.

Surse:

1. Understanding blood pressure, https://www.medicalnewstoday.com/articles/270644
2. Understanding Blood Pressure Readings, https://www.heart.org/en/health-topics/high-blood-pressure/understanding-blood-pressure-readings
3. High blood pressure, https://www.nhs.uk/conditions/high-blood-pressure-hypertension
4. Low blood pressure, https://www.heart.org/en/health-topics/high-blood-pressure/the-facts-about-high-blood-pressure/low-blood-pressure-when-blood-pressure-is-too-low
5. Low blood pressure, https://www.nhlbi.nih.gov/health-topics/low-blood-pressure
6. High blood pressure, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-pressure/symptoms-causes/syc-20373410
7. Blood pressure: does it have a daily matter, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-pressure/expert-answers/blood-pressure/faq-20058115
8. What is blood pressure and how it is measured, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279251
9. Monitoring your blood pressure at home, https://www.heart.org/en/health-topics/high-blood-pressure/understanding-blood-pressure-readings/monitoring-your-blood-pressure-at-home
10. Low blood pressure, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/low-blood-pressure/symptoms-causes/syc-20355465

Sursa foto: Shutterstock