Alergiile - un semnal de alarma pentru dezechilibrul sistemului imunitar

Stranut, rinita, mancarimi, urticarie, palme umflate, ochi lacrimand, respiratie dificila si suieratoare, durere in piept... sunt doar cateva dintre cele mai cunoscute manifestari alergice. In timp ce acestea sunt reactiile tipice ale alergiilor, putina lume stie ca implicatiile... si complicatiile... provocate de alergii pot fi mult mai subtile si grave, ajungandu-se in unele cazuri la a ne pune viata in pericol. Studii clinice recente au demonstrat ca reactiile alergice pot fi din cele mai variate, fiind asociate cu anumite boli psihice, artrita, diabet, bulimie, candida sau obezitate.

Alergiile reprezinta o reactie inadecvata sau exagerata a sistemului imunitar la substante, numite alergeni, care in mod normal, sunt inofensive si bine tolerate de majoritatea persoanelor. Celulele T ale sistemului imunitar au rolul de a ne apara organismul de “invazia” alergenilor. Cand o astfel de substanta este detectata de sistemul celular, celulele T “intra in actiune” si incearca sa distruga respectiva substanta, printr-o serie de reactii fiziologice. Daca sistemul imunitar este stimulat de alergeni, anticorpii produc histamina si serotonina, acestea cauzand inflamatii care dau reactii precum mancarimi, stranut sau secretii nazale.
Reactiile alergice pot fi provocate de anumite alimente, polen, par de animale, venin de insecte sau praf, dar si de anumite evenimente neplacute, stres sau factori fiziologici ca frigul sau caldura. Contactul cu alergenul provoaca, la organismele sensibilizate anterior, reactii inflamatorii locale sau sistemice care determina simptomatologia clinica a alergiei. Cel mai frecvent sunt afectate organele de la nivelul caii de patrundere in organism a alergenului (asa-numitele organe tinta: pielea si mucoasele, aparatul respirator si aparatul digestiv). Simptomele pot fi locale sau sistemice, de intensitate si severitate variabila, uneori chiar letale. Reactii sistemice apar si atunci csnd alergenele sunt introduse direct in curentul sanguin (prin injectii, perfuzii, transfuzii, muscsturi sau intepaturi de animale, respectiv insecte, etc.). Simptome locale pot fi:
- cutanate: prurit, erupţii cutanate şi eritem de diverse tipuri, angioedem;
- oculare: prurit, tumefactie si eritem al pleoapelor, inrosirea conjunctivei si lacrimare;
- oto-rino-laringologice: stranut, obstructie nazala, rinoree apoasa, raguseala, tuse; senzatie de urechi infundate, otalgie si diminuarea auzului (prin drenaj insuficient al tubei lui Eustachio);
- pulmonare: jena respiratorie, tuse, wheezing, dispnee;
- digestive: greata, varsaturi, diaree, dureri abdominale.

Simptomele sistemice se refera la alterarea starii generale: cefalee, febra, vertij, stare de rău, precum si la simptome cardio-vasculare: hipotensiune arteriala, sincopa, stop cardio-respirator.

Cauzele exacte ale alergiilor nu se cunosc inca, fiind insa emise mai multe ipoteze despre factorii care joaca un rol important in aparitia lor. Printre acestia un rol deosebit de important il are predispozitia genetica, fiind statistic demonstrat ca majoritatea persoanelor care sufera de diverse tipuri de alergie provin din familii cu un istoric alergic. Alti factori presupusi declansatori de alergii sunt poluarea, mama care fumeaza in timpul sarcinii si expunerea la fum pe perioada copilariei, faptul de a nu fi alaptat, contactarea putinor alergii virale in copilarie, consum sarac in fructe si legume, expunerea la creme ce contin ulei de arahide in cursul primelor 6 luni de viata.

Printre masurile de prevenire recomandate se numara luarea de probiotice in timpul graviditatii de catre femeile ce au antecedente familiale; hranirea bebelusului prin alaptare in primele 4 luni; intarzierea introducerii alimentelor solide si a alimentelor cu potential alergen; cresterea aportului de Omega-6 in timpul graviditatii; la cuplurile copil-mama cu risc de alergii trebuie urmata o dieta hipoalergica pe perioada alaptarii. Prezenta animalelor domestice nu pare a contribui la aparitia alergiilor la copii. Dimpotriva, in cazul copiilor expusi la animale in primul an de viata, mai ales caini si pisici, riscul ar fi mai mic.
Tratamentele clasice in cazul alergiilor sunt bazate pe medicamente antihistaminice care insa, prin reducerea cantitatii de histamina, nu fac decat sa amelioreze simptomele cauzate de alergii. Medicina naturista insa pune accent pe reechilibrarea sistemului imunitar hipersensibil la anumiţi alergeni.