Magneziul - esential pentru sanatatea organismului. Doza optima si simptomele deficitului

Magneziul participa in corp la sute de reactii biochimice si are un rol major la nivel muscular, nervos si cardiac. Discutam despre toate proprietatile sale in acest articol.

Cuprins:

• Magneziul - informatii generale
• Care este rolul magneziului in organism
• Carenta de magneziu. Simptome, factori de risc si diagnostic
• Aportul de magneziu. Doza recomandata si surse din care procuram magneziu

MAGNEZIUL - INFORMATII GENERALE

Magneziul este un mineral descoperit in Grecia, in regiunea numita Magnesia, de la care si-a luat si denumirea. A fost recunoscut ca element chimic in 1755 datorita cercetarilor facute de chimistul englez Joseph Black.

Daca te intrebi la ce ajuta magneziul, trebuie sa stii ca este al optulea cel mai raspandit element de pe Pamant (se gaseste in sol, in apa, in plante, animale si in corpul omenesc) si al patrulea cel mai raspandit mineral din corpul uman, participand la sute de reactii biochimice in organism.

Magneziul este, de asemenea, utilizat pe scara larga pentru aplicatii tehnice si medicale, variind de la productia de aliaje, produse pirotehnice si ingrasaminte, la ingrijirea sanatatii.

CARE ESTE ROLUL MAGNEZIULUI IN ORGANISM

In corpul nostru se gasesc aproximativ 25 de grame de magneziu, intre 50 si 60% din aceasta cantitate se afla in oase, in timp ce restul se afla la nivelul muschilor, al tesuturilor moi si in sange. Fiecare celula din corp contine magneziu si are nevoie de el pentru a functiona.

Printre procesele in care este implicat magneziul se numara sinteza proteinelor, controlul glicemiei si prevenirea aritmiilor cardiace. De acest mineral depind in mare masura sanatatea fizica si psihica deopotriva. In cele ce urmeaza detaliem toate procesele in care este implicat magneziul:

• Metabolizarea glucozei si a carbohidratilor - Prin actiunea pe care o are in procesul de metabolizare a glucozei, magneziul contribuie la mentinerea unui nivel optim de zahar in sange si are un rol insemnat in prevenirea diabetului zaharat sau in mentinerea sub control a bolii. De altfel, diabetul de tip 2 a fost asociat cu deficitul de magneziu, iar riscul de a dezvolta aceasta boala cronica este mai scazut in randul celor care au un nivel optim de magneziu in organism. Prin aceeasi actiune, magneziul are si o contributie majora in procesul de transformare a zaharul in energie, fapt ce ii confera o insemnatate si mai mare in starea noastra de zi cu zi.
• Imbunatatirea digestiei - Magneziul actioneaza asupra muschilor din interiorul aparatului digestiv, astfel incat are o actiune directa asupra digestiei. Datorita actiunii pe care o are asupra tranzitului intestinal, magneziul ajuta in ameliorarea tranzitului lent si in combaterea constipatiei.
• Cresterea densitatii minerale osoase - Magneziul este implicat direct in formarea oaselor si influenteaza activitatea osteblastelor si osteoclastelor (celule responsabile de formarea de tesut osos), influentand in acelasi timp si concentratiile hormonului paratiroidian si ale formei active ale vitaminei D, doi regulatori majori ale homeostaziei osoase (integritatea osoasa). Datorita rolului pe care il are la nivelul sistemului osos, magneziul ajuta la ameliorarea simptomelor osteoporozei. Mai mult decat atat, magneziul contribuie la sanatatea sistemului osos si prin rolul pe care il are in procesul de absorbtie a calciului.
• Imbunatatirea functiei respiratorii - Unele studii au aratat ca exista o legatura directa intre carenta de magneziu si dezvoltarea astmului sau a altor afectiuni respiratorii. Cercetatorii considera ca un deficit de magneziu determina acumularea de calciu in muschii de la nivelul cailor respiratorii, fapt ce ingreuneaza respiratia.
• Transportul activ al ionilor de calciu, sodiu si potasiu in membranele celulare - Prin aceasta actiune, magneziul combate acumularea de calciu si potasiu la nivelul muschilor, sustinand buna functionare a sistemului muscular.
• Contracararea oboselii si a starii de extenuare - Magneziul ajuta la mentinerea unui nivel de energie optim. Un studiu realizat la Centrul pentru Studiul medicinei complementare din Southampton, Anglia, a demonstrat ca sulfatul de magneziu este util in tratarea pacientilor care sufera de sindromul oboselii cronice.

Totodata, magneziul are un aport considerabil si in:

• Terapia adjuvanta a starilor depresive
• Cresterea rezistentei fizice (datorita rolului pe care il are la nivel muscular)
• Combaterea inflamatiilor
• Prevenirea migrenelor

Prin toate aceste actiuni, magneziul este recunoscut si ca mineral caruia trebuie sa-i acordam multa atentie pe parcursul unei sarcini. Acest mineral contribuie la prevenirea preeclampsiei (stare patologica la femeile gravide dupa a 20-a saptamana de sarcina, tradusa prin cresterea tensiunii arteriale si eliminarea de proteine prin urina) si la cresterea in greutate a bebelusului.

CARENTA DE MAGNEZIU. SIMPTOME, FACTORI DE RISC SI DIAGNOSTIC

Pentru ca are un rol atat de complex in organism si este implicat intr-un spectru atat de larg de reactii biochimice, deficienta de magneziu se poate resimti atat in starea de spirit, cat si in sanatatea fizica. Printre simptomele carentei de magneziu se numara:

• Oboseala, extenuare chiar daca pacientul se odihneste suficient, stari de lesin
• Anxietate, depresie
• Nervozitate, irascibilitate
• Crampe musculare, tremor, zvacniri (spasme) musculare
• Dureri de cap
• Palpitatii, aritmie
• Tensiune arteriala crescuta
• Dificultati de respiratie
• Pierderea poftei de mancare, greata
• Dereglari digestive - diaree, constipatie

FACTORI DE RISC PENTRU CARENTA DE MAGNEZIU DIN ORGANISM

Un stil de viata nesanatos poate duce la numeroase carente, inclusiv cea de magneziu. Alimentatia este, fara doar si poate, un factor crucial cand vine vorba despre nivelul de minerale din organismul nostru. Astfel, o dieta ce are la baza alimente hiper-procesate si o dieta saraca in legume si verdeturi poate duce la o lipsa acuta de magneziu (si nu numai).

Alti factori de risc pentru hipomagnezie sunt:

• Fumatul, consumul excesiv de alcool
• Stres
• Lipsa odihnei
• Afectiuni gastro-intestinale - boala celiaca, boala Chron
• Afectiuni renale
• Afectiuni ale ficatului
• Pancreatita
• Diabet
• Utilizarea de purgative, diuretice si laxative

DIAGNOSTICAREA DEFICITULUI DE MAGNEZIU (HIPOMAGNEZIE)

Diagnosticarea deficientei de magneziu o poate face medicul generalist analizand simptomele acuzate de pacient. Totodata, pentru a confirma diagnosticul, medicul poate recomanda:

• Ionograma - analiza de sange a carui rol este de a determina nivelul de minerale din organism
• Testul RBC (Red Bloud Cells/celule rosii/eritrocite) - analiza de sange care arata numarul celulor rosii din organism, iar in functie de rezultat medicul poate sa observe daca pacientul sufera de lipsa de magneziu, anemie si alte carente.
• Sumar de urina

Aceste analize ar trebui efectuate periodic pentru a preveni lipsa de magneziu sau pentru a le depista inainte ca acestea sa afecteze stilul de viata al pacientului sau complicatii generate de lipsa acuta de magneziu din organism.

COMPLICATII ALE LIPSEI ACUTE DE MAGNEZIU DIN ORGANISM

Nedepistata si netratata, lipsa de magneziu din organism poate contribui la dezvoltarea unor afectiuni mai grave, precum:

• Spasmofilia - este caracterizata prin palpitatii si spasme musculare, stari de criza in care pacientul simte furnicaturi la nivel muscular si are convulsii.
• Aritmie sau alte boli cardiace
• Diabet - cand hipomagnezia este dublata si de alti factori
• Astm

APORTUL DE MAGNEZIU. DOZA RECOMANDATA SI SURSE DIN CARE IL PUTEM PROCURA

Doza zilnica recomandata de magneziu depinde de varsta, sex, precum si de o eventuala sarcina sau perioada de alaptare. Conform Institutului National de sanatate din SUA, recomandarile cu privire la doza maxima de magneziu pe zi sunt:

CE TREBUIE SA MANANCI CAND AI LIPSA DE MAGNEZIU 

Daca te intrebi ce trebuie sa mananci cand ai lipsa de magneziu, trebuie sa stii ca exista numeroase alimente care contin acest mineral:

• Migdale, arahide, nuci, unt de arahide
• Seminte de susan, de floarea soarelui, de in
• Spanac, broccoli
• Ciuperci
• Paine si produse din faina de grau integrala
• Ovaz, grau
• Lapte de soia
• Fasole
• Edamame
• Cartofi
• Orez
• Piept de pui
• Carne de vita
• Halibut
• Somon
• Lapte, iaurt
• Avocado
• Stafide
• Mar
• Banana
• Morcov

Suplimentele cu magneziu contin adesea calciu si zinc si sunt un mod util de a creste aportul acestor minerale in organism, insa ele nu trebuie luate niciodata fara sa fie efectuate analize medicale in prealabil. Medicul este in masura sa recomande produse pe baza de magneziu, in masura in care nevoile pacientului indica necesitata administrarii lor.

Un alt mod de a-i oferi organismului nostru magneziu este la nivel cutanat. Baia in apa in care a fost adaugata clorura de magneziu numita si sare nigari sau sulfat de magneziu (sare amara sau sare Epson) poate ajuta la asimilarea acestuia prin piele.

Magneziul este mai usor absorbit in organism atunci cand este administrat in timpul mesei, mai ales impreuna cu alimente care contin proteine si prebiotice (fibre). 

FACTORI DE LUAT IN CONSIDERARE LA ADMINISTRAREA DE MAGNEZIU

Absorbtia magneziului se face pe cale pasiva intre celulele de la nivelul intestinului subtire. Doar o mica parte este apoi absorbita in intestinul gros, prin intermediul membranelor celulare. Mai multi factori pot contribui la limitarea procesului de absorbtie:

• Inaintarea in varsta (in mod natural scade capacitatea celulelor de a se ocupa de acest proces de absorbtie)
• Problemele intestinale, ca sindromul colonului iritabil, boala celiaca etc.
• Alte suplimente cu minerale, de exemplu, cele cu zinc, calciu, fosfor
• Hipermagnezia
• Dozele prea mari de magneziu (cu cat sunt mai mari cu atat capacitatea organismului de a le absorbi se micsoreaza)
• Alimentele care contin acid oxalic, de exemplu, spanac si varza 

CARE MAGNEZIU SE ABSOARBE CEL MAI BINE

Exista pe piata mai multe tipuri de magneziu. Daca te intrebi care magneziu se absoarbe cel mai bine, trebuie sa stii ca depinde si de necesitatile organismului. Malatul, clorura, citratul si gluconatul de magneziu sunt formele cele mai solubile si mai bine absorbite in organism. Pe de alta parte, sulfatul, carbonatul, oxidul si hidroxidul de magneziu sunt forme mai putin solubile, care au si efecte laxative nedorite.

EXCES DE MAGNEZIU IN ORGANISM

Nu trebuie sa uitam, insa, ca uneori, din dorinta de a ne ajuta organismul, ajungem sa-i facem mai mult rau decat bine oferindu-i prea mult magneziu decat are nevoie si decat poate procesa. Hipermagnezia (exces de magneziu) este si ea la fel de periculoasa ca si deficienta acestui mineral. Printre simptomele unui exces de magneziu se numara hipotensiunea arteriala (tensiune scazuta), stari de greata si voma, inrosirea fetei, dureri de cap, dificultati de concentrare.

Magneziul este un mineral cu un rol fundamental pentru sanatatea intregului nostru organism, iar o dereglare a nivelului optim de magneziu din corp poate avea simptome dintre cele mai diverse. Din acest motiv este important sa retinem ca un stil de viata sanatos, o alimentatie echilibrata si vizitele periodice la medic sunt singurele elemente care ne pot ajuta sa avem un organism puternic.

Sursa foto: Freepik, Shutterstock