Ce este bine sa stii despre ovare - principalele afectiuni si cum le poti preintampina

Ovarele sunt unele dintre cele mai importante organe interne ale aparatului genital feminin si joaca un rol fundamental in procesul de reproducere. Pe de o parte, ele sunt glande care produc hormoni sexuali, printre care estrogenul si progesteronul, si pe de alta parte, in foliculii din interiorul lor apar, se dezvolta si ajung la maturitate ovulele gata pentru a fi fecundate.

In cele ce urmeaza, ti-am pregatit un scurt ghid despre functiile ovarelor si anatomia lor, precum si despre principalele afectiuni care le pot viza, cauzele lor, manifestarile si modul in care pot fi ele preintampinate si gestionate eficient.

• Ce sunt ovarele si care este rolul lor
• Principalele afectiuni ce implica ovarele
• Cauze, manifestari, complicatii
• Cum poti preintampina problemele ovariene

Ce sunt ovarele si care este rolul lor

Ovarele sunt glande endocrine, sub forma de migdala, care, impreuna cu cele doua trompe uterine, uterul, cervixul (colul uterin) si vaginul, formeaza partea interna a aparatului reproducator feminin. Ovarele sunt situate intraperitoneal, pe peretele lateral al cavitatii pelviene, de o parte si de alta a uterului si a rectului, sub bifurcatiile arterelor iliace interne si externe, fiind, astfel, organe pereche (drept si stang).

In cazul femeilor adulte, ovarele au lungimea de 3,5 cm, latimea de 2 cm si grosimea de 1 cm, adica o dimensiune comparabila cu cea a unei mingi de golf. Volumul acestora se schimba odata cu varsta. Astfel, la doi ani, ele au, in medie, 0,7 ml, in jurul varstei de 20 de ani, ating 7,7 ml, pentru ca ulterior sa scada, constant, pana la menopauza, cand ajung la 2,8 ml¹.

Care este anatomia ovarelor

Ovarele se afla in apropierea trompelor uterine, in fosa ovariana (depresiune localizata la nivelul peritoneului parietal, de la nivelul pelvisului), si sunt organe mobile, fixate lejer de structurile anatomice din vecinatatea lor, prin ligamente²:

• ligamentul suspensor - ligamentul larg/lat al uterului (un pliu al peritoneului - membrana seroasa ce captuseste cavitatea abdominala (peritoneul parietal) si cavitatea pelvina (peritoneul visceral) - care leaga extremitatile uterului de peretii laterali ai pelvisului) contine vase de sange care ajung la ovare, trompele uterine si uter; artera ovariana, ramura a aortei abdominale, se regaseste in ligamentul suspensor al ovarului, denumit si ligament infundibulopelvic; acesta este, de fapt, extensia posterioara a ligamentului larg al uterului, cunoscut si sub denumirea de mezovariu; ligamentul suspensor fixeaza ovarul de peretele lateral al pelvisului;
• ligamentul propriu al ovarului - ajuta la fixarea ovarului de partile laterale ale uterului si nu contine vase de sange; mai este denumit si ligamentul utero-ovarian.

Suprafata ovarelor este acoperita de un epiteliu (tesut) cubic unistratificat, numit epiteliu germinativ. Sub acesta se afla un tesut alcatuit din colagen, denumit tunica albuginea (acesta determina aspectul albicios al ovarelor). Urmatoarea zona este cortexul, care contine foliculii ovarieni (unde se formeaza ovulele). Portiunea centrala a ovarului este medulara (formata din tesut conjunctiv), vascularizata, reprezentand hilul ovarian¹.

Care sunt functiile principale ale ovarelor

Potrivit specialistilor de la National Institutes of Health, ovarele pot fi descrise ca depozite pentru cresterea, dezvoltarea si maturizarea ovocitelor (ovule sau celule sexuale feminine), pentru ca ele sa poata fi fertilizate, precum si ca fabrici ce produc hormoni sexuali la momentul potrivit si in cantitati suficiente pentru a asigura fertilitatea^{1, 3}. Prin urmare, ovarele au doua functii complexe:

• functia endocrina - ovarele secreta mai multe tipuri de hormoni; secretia de hormoni se intensifica incepand cu perioada pubertatii, ca raspuns la cresterea nivelului hormonului eliberator al gonadotropinelor, produs de hipotalamus, si care actioneaza asupra hipofizei (glanda pituitara) posterioare; ca urmare a semnalului primit de la hipotalamus, glanda pituitara posterioara produce doi hormoni importanti: hormonul de stimulare foliculara (FSH) si hormonul luteinizant (LH); acestia determina ovarele sa produca hormonii sexuali, dintre care cei mai importanti sunt estrogenii, progesteronul, testosteronul, inhibinele;
• functia gametogenetica (ovogeneza) - incepand cu pubertatea si pana la menopauza, ovarele produc si elibereaza ovule pentru a fi fertilizate; ciclul menstrual poate fi impartit in doua faze principale: cea foliculara sau proliferativa si cea luteala sau secretorie⁴:
  • faza foliculara - sub influenta hormonului de stimulare foliculara FSH, sunt recrutati mai multi foliculi cu ovule imature; unul singur dintre acestia este selectat pentru ovulatie si devine, astfel, folicul dominant, ovulul continut devenind matur; ceilalti foliculi isi inceteaza dezvoltarea si sufera atrezia (proces natural prin care numarul de ovocite din ovare, prezent la nastere, scade progresiv, odata cu inaintarea in varsta); dupa aceasta etapa de recrutare, selectie si dominare, urmeaza ovulatia, cu eliberare masiva de hormon luteinizant LH, adica momentul in care ovulul maturizat complet este expulzat in trompa uterina, unde poate fi fecundat; ovulul fecundat ajunge mai apoi in uter, unde incepe procesul de formare a embrionului (sarcina); daca ovulul nu este fecundat, acesta se dezintegreaza;
  • faza luteala - dupa eliberarea ovulului, foliculul din care el a provenit devine corp galben, care secreta progesteron, hormon ce ajuta endometrul (tesutul care captuseste uterul si de care se prinde ovulul fecundat) sa se pregateasca pentru implantarea embrionului (sarcina); daca acest lucru nu se intampla, atunci corpul galben degenereaza, nivelul progesteronului scade si survine menstruatia; apoi tot ciclul se reia.

Principalele afectiuni ce implica ovarele

Afectiunile legate de ovare sunt fie de natura functionala, caz in care nu reprezinta un pericol, fie patologice, situatie in care este bine sa urmezi recomandarile medicilor specialisti, pentru diagnosticarea corecta si stabilirea unei scheme de tratament pentru gestionarea manifestarilor, pe baza intregului context medical (istoric, analize de laborator etc.)

Chisturile ovariene

Chisturile ovariene sunt saculete cu lichid care se formeaza fie in interiorul ovarului, fie pe suprafata lui. Cele mai multe dintre femei dezvolta astfel de structuri la un moment dat. Cele mai multe dintre chisturile ovariene provoaca foarte putin disconfort sau chiar deloc si dispar, fara interventie, in cateva luni de la aparitie. Totusi, exista si situatii in care chisturile ovariane, mai ales cele care se rup, pot duce la dezvoltarea unor afectiuni severe.

Chisturile ovariene pot fi de mai multe tipuri:

• chisturi ovariene functionale - apar in timpul ciclului menstrual, de regula, nu provoaca nicio durere, dispar pe parcursul a doua-trei cicluri menstruale si se impart in doua categorii⁵:
  • chisturi foliculare - la jumatatea ciclului menstrual, un ovul este eliberat din foliculul dominant si ajunge in trompa uterina; daca foliculul nu se rupe sau nu lasa ovocitul sa iasa, dar continua sa creasca, atunci se formeaza chistul folicular;
  • chisturi luteinice - atunci cand un folicul elibereaza ovulul, el incepe sa produca estrogen si progesteron si devine corpus luteum; uneori, in interiorul foliculului se acumuleaza lichid, ceea ce duce la transformarea intr-un chist luteinic;
• chisturi de natura patologica - nu au legatura cu ciclul menstrual si pot fi de mai multe tipuri, de exemplu⁵:
  • chisturile dermoide - denumite si teratoame, acestea contin tesuturi, cum ar fi par, piele sau dinti, pentru ca se formeaza din celule embrionare; de obicei, sunt de natura benigna si pot fi indepartate chirurgical, fara complicatii;
  • cistadenoamele - acestea se dezvolta pe suprafata ovarului si pot avea, de regula, un continut apos;
  • endometrioamele - sunt rezultatul endometriozei, care consta in dezvoltarea celulelor uterine in afara uterului;
• sindromul ovarelor polichistice⁶ - nu se cunosc cauzele exacte, dar exista o asociere intre aceasta afectiune si nivelul crescut al androgenilor (hormoni masculini); practic, ovarele pot dezvolta mici acumulari de lichide, fapt ce le impiedica sa mai elibereze, regulat, ovule/ovocite.

Torsiunea ovariana

Torsiunea ovariana poate inteveni la orice varsta si reprezinta o urgenta medicala. De obicei, in torsiune sunt implicate atat ovarul, cat si trompa uterina, dar in cazuri foarte rare, se poate intampla sa se rasuceasca doar ovarul sau doar trompa (1 la 1,5 milioane de cazuri).

Concret, torsiunea ovariana apare in momentul in care ovarul se rasuceste si alimentarea acestuia cu sange, prin artera si vena ovariana, nu mai este posibila. Fara o interventie prompta, care sa salveze ovarul sau chiar sa-l indeparteze, daca este nevoie, se poate produce necroza acestuia. De aici, poate rezulta o infectie abdominala severa, ceea ce poate reprezenta un risc major pentru viata pacientei⁷.

Probleme oncologice

Afectiunile oncologice sunt cele care pornesc fie din ovare, fie din zonele din apropierea acestora, cum sunt trompele uterine sau peritoneul. Chisturile maligne sunt de diverse tipuri⁸.

Boala inflamatorie pelvina (anexita)

Boala inflamatorie pelvina sau anexita este, de multe ori, identificata gresit, ca fiind „raceala la ovare”. In fapt, ea este o infectie bacteriana provocata, adesea, de bacterii precum Chlamydia trachomatis sau Neisseria Gonorrhoeae. Boala inflamatorie pelvina poate implica uterul, ovarele, trompele uterine, cervixul⁹.

Probleme ovariene - cauze, manifestari, complicatii

In functie de natura afectiunilor ovariene, cauzele, manifestarile si complicatiile difera. Totodata, fiecare organism este unic si poate reactiona in felul sau. De aceea, este important sa urmezi recomandarile medicului specialist, pe baza istoricului medical, pentru a actiona corect, din timp si eficient.

Cauzele generale ale problemelor ovariene

Cauzele pot fi de natura functionala, atunci cand problemele apar in timpul menstruatiei si se rezolva de la sine (chisturile functionale, de exemplu) sau pot fi reprezentate de alte probleme deja existente, cum este cazul endometrioanelor care pot sa apara pe fondul endometriozei. Sunt si situatii in care pot fi responsabili si anumiti agenti patogeni, precum bacteriile Chlamydia trachomatis sau Neisseria Gonorrhoeae.

In unele cazuri, motivele aparitiei unor afectiuni ovariene nu sunt cunoscute, cum se intampla, de exemplu, in cazul sindromului ovarelor polichistice sau al torsiunii ovariene.

Factori de risc

Principalii factori de risc, in ceea ce priveste aparitia sau agravarea anumitor siptomatologii de tip ovarian sunt:

• dezechilibrele hormonale - pot avea cauze naturale sau medicamentoase; excesul de insulina (hormon produs de pancreas) poate duce la cresterea productiei de androgen, ceea ce poate cauza dificultati de ovulatie; de asemenea, ovarele in sine pot produce un nivel anormal de androgen, ceea ce poate duce la aparitia sindromului ovarelor polichistice⁶;
• sarcina - uneori, chisturile functionale care se formeaza in perioada ovulatiei pot ramane blocate pe ovare in timpul sarcinii (5); totodata, intre 10 si 22% dintre cazurile de torsiune ovariana pot sa apara in timpul sarcinii⁷;
• endometrioza - celulele endometriale uterine se dezvolta in afara uterului si o parte din acest tesut se poate fixa pe ovare⁵;
• infectiile pelvine severe - daca infectiile pelvine se extind asupra ovarelor, pot sa apara chisturi ovariene⁵;
• existenta unor chisturi ovariene in trecut - de obicei, atunci cand o persoana dezvolta chisturi ovariene o data, probabilitatea ca ele sa apara si pe viitor creste⁵; totodata, chisturile ovariane mai mari de 5 cm pot creste riscul aparitiei torsiunii ovariene, acestea fiind prezente in 80% dintre cazuri⁷;
• factori ereditari - exista studii care au aratat ca anumite gene pot fi asociate cu aparitia sindromului ovarelor polichistice⁶;
• obezitatea - este asociata cu sindromul ovarelor polichistice si cu diverse complicatii ale acestuia⁶.

Manifestarile generale

Manifestarile sunt diferite pentru fiecare dintre problemele ovariene, dar exista anumite aspecte generale comune care pot fi mentionate, dupa cum urmeaza:

• in cazul chisturilor - in general, acestea nu au manifestari severe si dispar de la sine, de cele mai multe ori; totusi, cele care au dimensiuni mari pot duce la⁵:
  • dureri pelvine blande sau accentuate, in zona inferioara a abdomenului, pe partea unde s-a format chistul;
  • senzatia de greutate in abdomen;
  • balonare.
• in cazul sindromului ovarelor polichistice⁶:
  • perioada menstruatiei poate fi neregulata sau prelungita; cu alte cuvinte, pot exista mai putin de 9 cicluri menstruale pe an si mai mult de 35 de zile intre menstre;
  • senzatia de greutate in abdomen;
  • nivelul hormonilor masculini (androgeni) poate fi foarte mare;
  • foliculii nu pot elibera ovulele si se formeaza chisturi.
• in cazul torsiunii ovariene⁷:
  • dureri acute in zona pelvina;
  • ameteala;
  • sangerari anormale;
  • febra;
  • stari de voma si varsaturi.
• in cazul problemelor oncologice⁸:
  • sangerari vaginale sau secretii vaginale anormale;
  • durere sau presiune in zona pelviana;
  • durere abdominala sau de spate;
  • senzatia de balonare, satietate, dificultatea de a manca;
  • nevoia de a urina mai des sau constipatiile frecvente.
• in cazul bolii inflamatorii pelvine⁹:
  • durere la nivelul abdomenului inferior si al pelvisului;
  • secretii vaginale abundente cu un miros neplacut;
  • sangerarii in afara perioadelor normale;
  • durere in timpul actului sexual;
  • febra si frisoane;
  • durere la mictiune (urinare).

Este indicat sa te prezinti cat mai repede la medic, daca observi urmatoarele manifestari severe:

• durere brusca si acuta in zona abdomenului inferior sau a pelvisului;
• durere insotita de febra si de varsaturi;
• sangerari abundente si persistente.

Complicatii

Complicatiile pot sa apara din mai multe motive, in functie de fiecare organism in parte si de natura problemei ovariene. Printre cele mai comune dintre acestea se numara:

• complicatii importante ale chisturilor ovariene⁵:
  • torsiunea ovariana - cresterea in dimensiune a chisturilor ovariene dermoide sau a chistadenomului poate determina ovarul sa se rasuceasca, iar acest lucru poate avea ca rezultate o durere pelviana severa, senzatia de greata si varsaturi; torsiunea ovariana poate scadea si chiar stopa fluxul de sange catre ovare;
  • ruptura - este posibil ca un chist sa se rupa, ceea ce poate cauza durere acuta si hemoragie interna; cu cat chistul respectiv este mai mare, cu atat riscul de ruptura este mai crescut;
• complicatii principale ale sindromului ovarelor polichistice⁶:
  • Diabet gestational si hipertensiune indusa de sarcina;
  • infertilitatea;
  • nastere prematura;
  • depresie si tulburari alimentare;
  • sangerari anormale uterine;
  • sindromul metabolic (hipertensiune, glicemie crescuta, colesterol si trigliceride la nivel crescut, cu risc de boli cardiovasculare);
  • steatohepatita nonalcoolica (inflamarea severa a ficatului, cauzata de acumularea de grasimi);
  • diabet de tip 2, prediabet.
• complicatii principale in cazul torsiunii ovariene⁷:
  • obstructie intestinala acuta;
  • pelvioperitonita;
  • infertilitate.
• complicatii principale in cazul bolii inflamatorii pelvine⁹:
  • sarcina extrauterina (ectopica);
  • infertilitatea;
  • durere pelviana cronica;
  • abcese tubo-ovariene.

Cum poti preintampina problemele ovariene

Una dintre cele mai bune metode prin care poti preintampina afectiunile de la nivelul ovarelor este controlul regulat la medicul specialist, nu doar la aparitia unor manifestari, ci si ca masura de preventie. Astfel, vei putea identifica din timp semnele unor posibile probleme, ti se va pune un diagnostic corect si iti va fi indicata cea mai potrivita cale de gestionare a manifestarilor acestora.

Controale regulate la medic

Controalele regulate la medicul specialist, care pot include palparea zonei pelvine, ecografii simple, ecografii transvaginale, realizarea testului Babes-Papanicolau, ce au rolul de a diagnostica din timp orice posibila complicatie la nivelul ovarelor, de la modificari ale aspectului glandelor, dezvoltarea chisturilor in stadiu incipient, infectii bacteriene, de natura fungica sau virala, pana la torsiunea ovariana. Retine ca unele afectiuni ovariene, cum este boala inflamatorie pelvina, nu manifesta simptomatologii clare, in stadiu incipient, dar pot fi identificate la un simplu control de rutina.

Totodata, este de retinut faptul ca anumite manifestari sunt comune mai multor afectiuni, cum este cazul torsiunii ovariane, in care acestea pot fi similare cu cele ale infectiei tractului urinar, ale apendicitei, gastroenteritei sau ale celor cauzate de pietrele la rinichi. Un medic specialist poate indica investigatiile potrivite, pentru un diagnostic corect.

Diagnosticarea corecta

Diagnosticarea corecta este foarte importanta, pentru a putea identifica din timp o anumita afectiune ovariana si pentru a sti cum anume poate fi ea gestionata eficient. Astfel, medicul specialist iti poate recomanda printre altele, urmatoarele teste si analize:

• testul de sarcina - un test de sarcina pozitiv poate indica prezenta unui chist luteinic¹⁰;
• ecografia - diferite structuri anatomice, asa cum sunt si uterul, trompele uterine sau ovarele, pot fi vizualizate, cu ajutorul ultrasunetelor transformate intr-o scara de tonuri alb-negru pe un monitor; ecografia poate fi realizata si transvaginal, prin introducerea in vagin a unei sonde care emite ultrasunete si capteaza ecoul sonic de la ovare, trompele uterine, uter ori formatiunile patologice care pot exista in pelvis¹⁰;
• examenul ginecologic pelvin - fie cu ajutorul testelor imagistice, fie prin palparea manuala, medicul specialist examineaza organele reproducatoare, pentru a identifica eventualele anomalii;
• testele de sange - pentru evidentierea markerilor tumorali; de exemplu, antigenul CA 125 poate fi mai mare, in cazul cancerului ovarian sau al fibrozei uterine, al endometriozei sau al bolii inflamatorii pelvine¹⁰.

Gestionarea afectiunilor ovariene aparute

Gestionarea eficienta a problemelor ovariene poate ameliora manifestarile acestora sau le poate chiar elimina complet. Din aceasta perspectiva, printre recomandarile medicului specialist se pot numara urmatoarele masuri:

• interventiile chirurgicale clasice sau laparoscopice - in functie de severitatea problemei genitale, medicul poate recomanda interventia chirurgicala clasica sau laparoscopica, pentru indepartarea chisturilor ovariene sau chiar a ovarelor, daca este cazul, rezolvarea problemelor oncologice si nu numai¹⁰;
• mentinerea unei greutati normale - potrivit expertilor de la Mayo Clinic, obezitatea este asociata, de exemplu, cu sindromul ovarelor polichistice si poate accentua complicatiile acestuia; prin urmare, mentinerea unei greutati normale ar putea contribui la prevenirea unei astfel de probleme ovariene; limitarea consumului de carbohidrati poate contribui la ameliorarea manifestarilor sindromului ovarelor polichistice, de exemplu, pentru ca pot ajuta la reducerea nivelului de insulina⁶;
• terapii hormonale - medicul specialist iti poate recomanda diverse anticonceptionale ori medicatie care sa stimuleze ovulatia ori sa regleze problemele hormonale care pot avea impact asupra menstruatiei⁶;
• adoptarea unui stil de viata activ - exercitiile fizice isi pot aduce contributia la scaderea nivelului de zahar din sange si pot ajuta la ameliorarea manifestarilor sindromului ovarelor polichistice, de pilda⁶.

Ovarele sunt glandele sexuale feminine, cu dublu rol in reproducere: secreta hormoni esentiali pentru fertilizare, precum estrogenii si progesteronul, iar in foliculii din interiorul lor, gazduiesc ovulele pana la maturizare, adica momentul in care sunt gata pentru a fi fecundate. Retine ca, pentru a preintampina afectiunile de sanatate care le vizeaza, este important sa mergi la controale medicale regulate si sa urmezi recomandarile medicilor specialisti in ceea ce priveste monitorizarea manifestarilor acestora, diagnosticarea corecta si modul in care pot fi gestionate eficient.

Surse:

1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK545187/
2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499943/
3. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/1755814/
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279054/
5. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/ovarian-cysts/symptoms-causes/syc-20353405
6. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pcos/symptoms-causes/syc-20353439
7. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5615993/
8. https://www.cdc.gov/cancer/ovarian/basic_info/index.htm
9. https://www.webmd.com/women/guide/what-is-pelvic-inflammatory-disease
10. https://www.webmd.com/women/guide/ovarian-cysts#2-6

Sursa foto: Shutterstock