Osteoporoza

Reprezinta o boala osoasa metabolica care scade densitatea minerala osoasa deteriorand structura osului. Slabiciunea scheletului osos duce la aparitia fracturilor, traumatisme minime, mai ales la nivelul coloanei toracice si lombare, incheietura mainii si articulatia soldului. Osteoporoza poate fi primara sau secundara unei alte afectiuni. Osteoporoza primara: peste 95% din cazuri se incadreaza in aceasta categorie: osteoporoza idiopatica - este rara, apare la copii si adultii tineri de ambele sexe si cu functie goanadala normala; osteoporoza de tip I (osteoporoza postmenopauza) este cauzata de activitatea crescuta a osteoclastelor si afecteaza in principal osul trabecular. Apare la varste cuprinse intre 51 si 75 ani si este de 6 ori mai frecventa la femei decat la barbati; osteoporoza de tip II (osteoporoza senila sau involutionala) este rezultatul normal al declinului gradual al numarului si activitatii osteoblastelor, afecteaza atat osul trabecular cat si pe cel cortical. Osteoporoza secundara - cauzele pot agrava pierderea de materie osoasa si pot creste riscul de fractura la pacientii cu osteoporoza primara. Marea majoritate a durerilor cronice tipice osteoporozei se datoreaza fracturilor, ce pot aparea la traume minore sau in absenta factorilor determinanti. Pacientii manifesta dureri ale oaselor si muschilor mai ales la nivelul spatelui. Durerea este agravata de sustinerea greutatii pe partea fracturata.